Crește interesul pentru sorg, la nivel european

​Față de suprafața ocupată cu porumb (peste 2,5 milioane de hectare), în România sorgul abia dacă atinge 20.000 ha într-un an foarte bun. În general se cultivă între 10-15 mii ha. La noi s-a pierdut tradiția utilizării lui, unul dintre motive fiind și reducerea sectorului zootehnic (care ar fi trebuit să absoarbă cea mai mare cantitate). ”De aceea susținem un astfel de proiect, cum este cel coordonat de asociația interprofesională Sorghum ID, de promovare a sorgului la nivel european”, a spus Alina Crețu, director executiv APPR, la întâlnirea organizată în cadrul târgului Indagra împreună cu Federația Națională a Producătorilor de Semințe de Porumb și Sorg (F.N.P.S.M.S.) din Franța. ​

​2019 a fost al doilea an consecutiv în care suprafața cultivată cu sorg a crescut în Europa, de la 5% la 10%, principalele țări producătoare fiind: Rusia (225.000 ha), Ucraina (70.000 ha), Franța (53.000 ha), alături de Italia, Austria, Spania, România, Ungaria și Bulgaria. La nivel mondial, cei mai mari exportatori sunt SUA, Argentina și Australia, iar China, Japonia și Mexic importă cele mai însemnate cantități. Suprafața totală cu sorg este estimată la 40 de milioane de hectare în lume.
 
De ce (și) sorg?
În contextul schimbărilor climatice și a lipsei de apă în general, din punct de vedere tehnologic sorgul își poate găsi locul foarte bine printre culturi, mai ales în fermele unde porumbul nu este o cultură foarte profitabilă.
Dacă putem obține peste 7-8 tone /ha la porumb, nu este neapărat nevoie să ne gândim la sorg, dar poate fi o cultură complementară. Sorgul este o specie care valorifică bine zone secetoase sau cu soluri mai sărace, improprii altor culturi, datorită unui sistem radicular dens și adânc.
Din punct de vedere al cheltuielilor, ele sunt similare cu cele pentru porumb, sau chiar ușor mai reduse pe unitatea de suprafață.
”Sunt plusuri și minusuri, pentru că unele buruieni nu sunt ușor de combătut în cultura de sorg cu soluțiile pe care le avem la dispoziție deocamdată, mai ales în primele faze de dezvoltare. Produse de protecție fitosanitare sunt și se mai lucrează și la altele, la fel cum se investește și în genetică în ce privește precocitatea, productivitatea, adaptarea la condiții cu resurse limitate de apă”, a precizat Alina Crețu.
Sorgul este o cereală cu multiple posibilități de valorificare. Folosită preponderent în hrana animalelor (păsări, porci, rumegătoare), calitățile sale nutritive și energetice o fac să fie cel puțin la fel de apreciată și în alimentația umană (foarte recomandat celor cu alergii la gluten, diabetici, cu afecțiuni gastro-intestinale etc) sau în industrie (alcool, biocombustibil).
Fiind însă o cultură specială, se pune problema existenței unei filiere de produs. Deși sunt rețete pe bază de sorg, FNC-urile nu mai insistă pe acest ingredient pentru că nu sunt sigure că odată pornită linia de producție vor avea continuitate în aprovizionare, iar fermierii care ar vrea poate să cultive mai mult, nu au siguranța vânzării.
”Este important de punctat: România, alături de Franța, Ungaria, este printre cei mai mari producători de sămânță la nivel european, sămânță hibridă în general. De aceea ne-am și implicat în acest proiect de promovare a semințelor de calitate (nu doar de sorg) în UE, alături de colegii din Franța.
 
Roxana Drăghici