Cresterea fertilitatii solului, o preocupare in Insula Mare a Brailei

La sfârşitul lunii martie, dl dr. ing. Lucian Buzdugan, preşedintele consiliului de administraţie Agricost din Insula Mare a Brăilei, a fost prezent la evenimentul organizat de firma Agrium-Agroport România, unde a avut o prezentare referitoare la importanţa îngrăşămintelor chimice şi, în mod special, a fosforului.

---

Foto: Lucian Buzdugan

Acesta a tras un semnal de alarmă asupra faptului că solul din România este slab aprovizionat cu fosfor - un element esenţial în determinarea cantităţii şi calităţii producţiei agricole, şi că această realitate ar trebui să îngrijoreze şi să determine Guvernul să ia măsurile necesare, subliniind că pământul este al generaţiilor viitoare şi drept urmare o datorie morală de a fi lăsat în stare bună.

„63-64% din suprafaţa României este slab aprovizionată cu fosfor, 20% are un conţinut mediu şi doar 4,5% are un conţinut foarte ridicat. Situaţia din România este alarmantă, comparativ cu celelalte ţări din Europa, care au o suprafaţă slab aprovizionată cu fosfor de până la 20%. Pentru a creşte cu 1 mg per kilogramul de sol aprovizionarea cu fosfor a solurilor cu conţinut foarte scăzut ne-ar trebui 34 de ani. Pentru a ajunge la un conţinut mediu, România are nevoie de 1 milion de tone de fosfor”, a afirmat dl Buzdugan.

În opinia sa, factorii decidenţi ar trebui să găsească soluţii de stimulare şi chiar de impunere a creşterii dozelor de fosfor pe unitatea de suprafaţă, pentru ca într-un timp rezonabil să se refacă conţinutul de fosfor din sol şi să se apropie de nivelul mediu.

„Politicienii ar trebui să se implice şi să ştie că cel puţin 60% din solul ţării noastre se află într-o stare gravă, bolnavă. Nu este admisibil ca România să bată pasul pe loc, cu producţii mici la hectar, acum când nevoia de hrană în lume este din ce în ce mai accentuată”, a susţinut dl Buzdugan.

Potrivit acestuia, pentru a asigura o fertilitate ridicată a solului nu este de ajuns să aplici îngrăşăminte chimice, ci trebuie să acţionezi cu un complex de factori. Apa este cel mai important element de producţie, care pune în valoare elementele nutritive. În Insula Mare a Brăilei, 43% din suprafaţă are conţinut mediu de fosfor, 47% conţinut ridicat şi 8% foarte ridicat.

„Pentru a creşte conţinutul de fosfor din sol ne-au trebuit 13 ani, pornind de la nivelul mediu de aprovizionare. Am reuşit să evoluăm prin aplicarea nutrientului în doze mari, respectând schema de fertilizare care ţine seama şi de cantitatea care se exportă din sol. Structura îngrăşămintelor chimice folosită a făcut ca producţia totală în IMB să crească de la 90 mii tone la 327 mii de tone în 2013 şi pentru acest an ne-am propus o cantitate de 350 de mii de tone. Doza de îngrăşăminte chimice pe unitatea de suprafaţă folosită anul trecut a fost de 209 kg s.a, iar în 2014 vom administra 261 kg s.a/ha. Nu sunt doze foarte mari, însă creşterile de producţie din ultimul timp au fost determinate şi de utilizarea îngrăşămintelor cu sulf, care au rol important în mobilizarea fosforului în sol, transformându-l în forma accesibilă plantelor. Nu concepem să nu aplicăm îngrăşăminte chimice starter o dată cu semănatul, în medie 80 kg/ha. Practicăm lucrări minime ale solului din 2011 şi chiar avem suprafeţe cu „0” tillage, după un model argentinian, şi ne-am propus ca pe minimum 2.000 ha să practicăm zero lucrări şi să nu mai mobilizăm solul. Resturile vegetale le încorporăm şi acordăm importanţă şi culturii de soia, care aduce un aport important de azot în sol. 25% din suprafaţa IMB este cultivată cu soia, mai precis 8.000 ha, la care se adaugă alte 4.000 ha pe care se practică cultura dublă”, a afirmat dl Buzdugan.

În cadrul societăţii, un sistem nou de administrare a nutrienţilor chimici constă în introducerea îngrăşămintelor o dată cu prelucrarea solului, la 15-20 cm, în funcţie de cultura care urmează să fie înfiinţată, urmând ca la semănat, în zona de germinare a seminţelor, să fie lăsată o doză mică, circa 20% din cantitatea de fosfor aplicată.

„Am comandat de la firma Horsch două utilaje care ne permit să încorporăm îngrăşământul o dată cu lucrările solului. Este practic inovaţia firmei noastre, în colaborare cu firma germană. Pe măsură ce sistemul radicular al plantelor se dezvoltă, va fi imposibil să nu găsească îngrăşământul necesar şi astfel reducem şi cheltuielile cu fertilizanţii”, a susţinut dl Buzdugan. În vegetaţie, se realizează fertilizarea foliară prin sistemul de irigare, exploataţia agricolă dispunând de 350 de pivoţi.

„Nu de mult timp ne pregătim pentru un nou sistem de fertilizare ce constă în utilizarea îngrăşămintelor lichide şi aşteptăm cu nerăbdare soluţii de îngrăşăminte lichide cu fosfor. Ne dotăm cu depozite speciale, unde punem îngrăşămintele lichide, pe care le folosim cu multă eficienţă. Solul din IMB este de tip aluvial, nu este unul dintre cele mai bune. Ne găsim ca într-o farfurie, cu cât creşte nivelul Dunării, cu atât creşte nivelul pânzei freatice. 10% din suprafaţa insulei nu poate fi folosită, cu tot sistemul de drenaj de care dispune. Managementul apei freatice este o preocupare deosebită, greu de realizat. Din cei 1.400 km de canale, în ultimul an şi jumătate am reabilitat 600 km. În Insula Mare a Brăilei avem 29 de ferme, cu soluri diferite în privinţa conţinutului de elemente nutritive, de humus şi pH, însă 60% din suprafaţa totală a insulei este în faza a III-a de fertilitate, având între 41 şi 60 puncte de bonitate”, a afirmat dl Lucian Buzdugan, preşedintele consiliului de administraţie Agricost.

Ana MUSTĂŢEA

---