Creșterea profitului prin depozitarea în silobag

​La invitația firmei Grain Bags România, doi fermieri profesioniști au împărtășit experiența lor cu privire la depozitarea cerealelor și furajelor în silobag-uri (saci din folie de polietilenă formată din trei până la șapte straturi, cu rol în reducerea impactului temperaturii exterioare asupra producției stocate și creșterea rezistenței mecanice la rupere și înțepături).

​„Fără acest sistem nu reușeam sa ne capitalizam atât de rapid”
Pentru început a luat cuvântul Alexandru Haită, administratorul societății Alvalex din localitatea Călinești, județul Teleorman și președinte al Cooperativei Agricole Tinoasa, care numără 36 de membri și cultivă o suprafață totală de 20.000 ha.
„Tehnologia de stocare a producției în silobag am adoptat-o în anul 2018. Începutul a fost timid, am depozitat 100 tone de mazăre pentru că eram curios să văd dacă putem să stăpânim atacul de gărgăriță. Am fost plăcut surprinși și mulțumiți de rezultat. Drept urmare, în următorul an am luat legătura cu reprezentanții Grain Bags pentru a închiria echipamentul necesar și am depozitat cca. 1.200 tone de grâu. În 2020 am achiziționat utilajele și astfel am ajuns la stocarea a 2.500 tone. În anul agricol care s-a încheiat am depozitat din producția proprie 3.500 t grâu, 600 t floarea-soarelui și 450 t rapiță, iar pentru colegi fermieri am stocat cca 1.200 t de rapiță.”
Toate tipurile de cereale se pretează pentru stocarea în silobag, însă pentru oleaginoase trebuie atenție sporită.
„Am stocat rapița deoarece a intervenit o problemă logistică; o mare parte din producție era contractată dar mijloacele de transport au întârziat. Nu puteam să așteptăm, așa că am depozitat-o în silobag și totul a decurs perfect. La floarea-soarelui și rapiță trebuie atenție în privința conținutului de corpuri străine pentru că poate influența calitatea stocării.”
Referitor la pierderile suferite la acest tip de depozitare, Haită a susținut că sunt foarte mici.
„La 300 tone pierderile nete sunt cuprinse între 200 și 400 kg, însă depinde foarte mult de cât de bine este sigilat sacul pentru că altfel nu ar trebui să existe pierderi, iar în ce privește umiditatea pot să spun că pierderile sunt aproape de „0”. Umiditatea se păstrează și se vede acest lucru când faci o buna gestiune a mărfii. Când depozităm producția cunoaștem umiditatea, conținutul de proteină etc și o monitorizăm la ieșire astfel încât să avem predictibilitate. Chiar și după 5 - 6 luni umiditatea rămâne aceiași.”
Rugat să ofere câteva informații economice, fermierul a afirmat următoarele: „La cultura de grâu costul de depozitare și de creditare - noi folosim creditarea pentru a ne asigura cash flow-ul necesar, este de maximum 10 euro/tona. Fără acest sistem nu reușeam să ne capitalizăm atât de rapid. Pe noi ne-a ajutat. În cooperativă avem fermieri care au celule de depozitare și totuși stochează în silobag-uri destul de mult.”

„Este o tehnologie eficientă”
Alexandru Baciu, fermier din județul Călărași, care exploatează o suprafață de 2.000 ha și crește un efectiv de peste 1.000 de vaci de carne și lapte, afirmă că depozitarea în silobag, atât a cerealelor, cât și a furajelor, este o soluție care aduce o serie de avantaje agricultorilor, precum ar fi păstrarea în bune condiții a producției stocate.
„La început nu am fost încrezător în această metodă și am crezut că voi avea probleme cu calitatea sau cu atacul de șoareci. Nu am avut nici o problemă și pot spune că am deja o experiență de 10 ani.”
Pentru hrana animalelor fermierul folosește o pastă de porumb (crimping) care furnizează cca 80% din nevoile energetice ale acestora și cca 50% din cele proteice.
„Pentru un crimping de calitate este importantă umiditatea de recoltare a porumbului iar aceasta trebuie să fie cuprinsă între 28 și 30%. Pentru a obține acest lucru semănăm hibrizii de porumb eșalonat, la o diferență de 3 - 4 zile între ei. Porumbul se macină și apoi îl stocăm în silobag. Se păstrează foarte bine. De 5 ani nu mai folosesc inoculant pentru conservare - amidonul din porumb face această treabă.”
Metoda de depozitare în silobag oferă flexibilitate în alegerea cantității pe care fermierul dorește s-o stocheze iar suprafața pe care se amplasează sacii necesită doar o minimă pregătire: trebuie să fie bine drenată, tare, uniformă și ușor accesibilă. Platforma poate să fie din pietriș, beton sau chiar din pământ.
„Fermierul Gheorghe Albu din județul Constanța mi-a spus că are 10.000 tone de porumb stocat în silobag-uri și ca acestea sunt așezate chiar în câmp, în sola unde a recoltat. Producția s-a păstrat în condiții excelente. Nu a avut probleme cu șoarecii pentru că dacă nu rămân cereale pe lângă saci aceștia nu vin, iar pentru ciori a pus niște sperietori dar și câțiva saci de porumb la o distanța de 200 m de silobag-uri ca să le țină departe. Depozitarea în silobag este o tehnologie eficientă”, a spus Baciu.
În cazul în care sacii sunt amplasați pe sol, acesta trebuie să fie curățat de buruieni și bine drenat, astfel încât să nu băltească apa. Trebuie avut în vedere și accesul la silobag-uri și de aceea se recomandă așezarea sacilor în baterii de câte două sau trei. Înscrierea silobag-urilor, inspecția regulată și remedierea găurilor cu bandă scotch specială se numără printre recomandările specialiștilor firmei Grain Bags, furnizoare de astfel de saci speciali pe piața agricolă din România.
În procesul de depozitare o etapă importantă o reprezintă etanșarea corespunzătoare a silobag-urilor.
 
Păstrarea calității producției stocate, costurile mici per tona de cereale depozitată, stocarea separată a producției, ușurința în extinderea spațiului de stocare, eliminarea pierderilor și a costurilor pentru uscare (în cazul porumbului) se numără printre avantajele sistemului de depozitare în silobag și sunt doar o parte din aspectele care i-au convins pe fermieri să aleagă această tehnologie.
 
Ana Ioniță

---