Cu bune si rele…

În numărul anterior al revistei am relatat anumite opinii referitoare la impactul asupra încasărilor la buget, ca urmare a aplicării unei eventuale taxe pe valoare adăugată de 5% la produsele alimentare de bază. Astfel, potrivit unor analişti, bugetul ar pierde anual, prin aplicarea acestei măsuri, aproximativ 850 de milioane de euro. Acest calcul, în opinia noastră, nu are în vedere şi faptul că diminuarea taxei respective ar conduce la reducerea evaziunii fiscale, la diminuarea preţului la această categorie de bunuri şi la încurajarea consumului din producţia internă, cu certe avantaje directe şi indirecte pentru economia ţării. Tot în direcţia diminuării evaziunii fiscale, taxarea inversă la cereale este o măsură economică eficientă, de mare ajutor pentru agenţii economici corecţi, inclusiv pentru activitatea organismelor de control financiar, măsură care ar trebui extinsă la toate sectoarele din agricultură.

---

Şi pentru că arşita verii pârjoleşte an de an tot mai intens culturile agricole, ne bucură decizia Guvernului de a sprijini şi a investi în sistemul naţional de irigaţii, în special pentru aducerea în stare de exploatare a canalului magistral Siret-Bărăgan-Dunăre şi a altor investiţii de acest gen abandonate sau ajunse nefuncţionale. În acelaşi sens, se înscrie şi hotărârea factorilor decizionali ca penalităţile pentru întârzierea la plată a subvenţiilor acordate beneficiarilor de irigaţii să fie suportate din bugetul MADR. Notabil este că, tot pentru a veni în sprijinul celor care cultivă pământul, până la începutul lunii mai s-au primit cererile de sprijin de stat pentru suportarea de la buget a diferenţei de acciză la motorina utilizată în agricultură. Regretabil este faptul că, potrivit unor estimări, după 5 ani de la aderarea la UE, din cauza unor suprareglementări şi a unei legislaţii stufoase în domeniul achiziţiilor, care uneori excced regulamentele financiare comunitare, rata de absorbţie a fondurilor europene este sub nevoile agriculturii şi dezvoltării rurale şi sub disponibilitatea factorilor de decizie ai UE de a le acorda ţării noastre. Nici în domeniul subvenţiei pe unitatea de suprafaţă, după părerea majorităţii fermierilor, lucrurile nu sunt în ordine. Astfel, APIA, prin reţeaua teritorială, în baza declaraţiei proprietarilor şi a verificărilor proprii, acordă subvenţia la hectar atât pentru terenurile cultivate, cât şi pentru pajişti şi fâneţe, inclusiv pentru cele provizorii, care în fapt sunt parcele pline de buruieni. Cu ceva vreme în urmă, într-o documentare prin ţară, am discutat cu proprietari de terenuri modul de atribuire a acestor forme de sprijin. Ţăranii au ajuns la concluzia că, prin acordarea subvenţiei la hectar şi pentru terenurile nelucrate, se încurajează nemunca. Aceştia apreciază că este preferabil în această situaţie să primeşti o subvenţie de circa 100 euro/ha nelucrat, decât să-l cultivi investind bani, muncă şi risc, pentru încă 40-50 de euro în plus faţă de cei care primesc fără nici un efort subvenţii, ce-i drept mai modeste. Adevăraţii fermieri aşteaptă finalizarea cadastrului agricol, o lege rezonabilă a arendei şi a tranzacţionării pământului, dar şi o subvenţie stimulativă pentru cei care muncesc eficient pământul, în cuantum apropiat de cel acordat fermierilor din celelalte ţări comunitare. Dacă se va realiza acest deziderat, ar intra în circuitul productiv şi terenurile care astăzi sunt năpădite de buruieni. Şi parcă nu ar fi fost îndeajuns de greu pentru fermieri, încă un fenomen a afectat o parte din producţia legumicolă a câtorva ţări comunitare, prin apariţia acelei perfide şi periculoase bacterii cunoscute sub denumirea de E.coli. Acest flagel a produs panică, derută, victime omeneşti şi mari pierderi materiale în ţările comunitare, cu repercusiuni însemnate şi în ţara noastră. Deşi serele din România nu sunt infestate cu această bacterie, din cauza unei lipse de comunicare operative din partea responsabililor cu sănătatea publică în această ţară, românii au ezitat să mai cumpere legumele încriminate, astfel că marfa bună de consum a trebuit să fie aruncată, deoarece s-a depreciat în depozite, în supermarketuri sau în pieţe. Păcat că legumele care puteau să ajungă la comercializare în timp util au ajuns la groapa de gunoi. Păcat de legume, păcat de oameni. Noroc că dl Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, a declarat că toţi cei care au înregistrat pierderi din cauza perfidei bacterii vor fi despăgubiţi în proporţie de 50-65% din valoarea mărfii retrase de pe piaţă. Măcar cu atât să se aleagă truditorii serelor româneşti.
Simona MUNTEANU