Cu bune si rele

Cu ceva vreme în urmă, mai exact la data de 27 septembrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Valeriu Tabără, a comunicat, într-o conferinţă de presă, bilanţul unui an de la preluarea mandatului. Este o realitate de necontestat că în anul agricol 2010-2011 s-au obţinut cele mai mari recolte din ultimele două decenii. Acest fapt îl datorăm atât condiţiilor pedoclimatice favorabile, sprijinului bugetar, cât şi subvenţiilor comunitare care s-au acordat în cuantum apreciabil, şi mai ales la timp, dar şi unor decizii profesionale inspirat dispuse de staff-ul ministerului.

---

După cum rezultă din bilanţul prezentat, pentru recoltele de cereale şi legume-fructe sunt asigurate spaţii de depozitare adecvate, dispuse corespunzător în profil teritorial, iar certificatele de depozit pot, în sfârşit, constitui garanţii pentru accesarea unor credite bancare. S-a acţionat pentru intrarea în efectivitate a Camerelor agricole şi pentru eficientizarea pieţelor agricole. Strategia în domeniul creşterii animalelor a fost definitivată, iar pentru realizarea acesteia au fost promovate şi adoptate 19 acte normative, în special pentru acordarea unor forme de sprijin financiar şi ajutoare de stat stimulative creşterii unor rase de animale. S-a acţionat şi pe linia echilibrării balanţei import-export pe produse agroalimentare de origine animală. Realizări notabile au fost înregistrate şi în domeniul implementării PNDRPOP, prin creşterea gradului de absorbţie a unor fonduri europene. După cum rezultă din bilanţ, nu a fost omisă din preocupările titularului portofoliului agriculturii româneşti nici cercetarea agricolă. Astfel, prin Legea nr. 72/2011, au fost aduse amendamente la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea ASAS, iar prin cele 12 acte normative se preconizează îmbunătăţirea activităţii de cercetare. Sperăm să se şi realizeze acest deziderat! A fost abordat şi un subiect de mare actualitate, în special în această perioadă de „secetă pedologică”, şi anume sectorul Imbunătăţiri funciare. Acest sector, cândva mândria agriculturii româneşti, se tot reorganizează în ultimii 20 de ani, însă fără a înregistra o eficienţă evidentă. Dacă ne gândim numai la sectorul irigaţii, că suprafaţa amenajată a scăzut de la 3 milioane hectare, cât era în 1989, la aproximativ 200 mii hectare, în prezent, deşi acest sector absoarbe alocaţii bugetare considerabile, inclusiv împrumuturi rambursabile de peste 80 milioane $ contracte cu Banca Mondială pentru dezvoltarea irigaţiilor, în acest an a fost asigurată apa doar pentru 86 mii hectare. Seceta este un motiv real de îngrijorare pentru fermierii care, în perioada septembrie-început de octombrie, cu greu reuşesc să însămânţeze culturile de toamnă. Poate în cel de-al 12-lea ceas, factorii decizionali vor găsi soluţii efective ca resursele financiare alocate sectorului Imbunătăţiri funciare, cu precădere celui de irigaţii, să asigure apa atât de necesară agriculturii. Altfel spus, Bilanţul anului agricol 2011-2012 va fi şi pe măsura apei de irigaţii care va curge pe canale, având în vedere şi faptul că unele prognoze hidrologice pentru anul
2012 nu sunt încurajatoare.

Simona MUNTEANU