Cultivarea de OMG - una dintre solutiile privind siguranta alimentara

Dl Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a abordat subiectul plantelor modificate genetic, după o conferinţă de presă susţinută de ministrul Agriculturii.

---

În opinia secretarului de stat, Uniunea Europeană, care la ora actuală importă anual 45 milioane tone de şrot de soia modificată genetic şi în condiţiile în care presiunea asupra securităţii alimentare este în creştere, trebuie să găsească soluţii pentru a fi mai competitivă, aplicand rezultatele cercetării agricole.

„După estimarea FAO, cerinţa privind produsele agroalimentare pană în anul 2050 se va dubla. Resursele naturale sunt pe cale de epuizare, iar omenirea va trebui să fie capabilă să-şi asigure securitatea alimentară şi atunci ştiinţa va trebui să vină cu noi soluţii. în acest context, organismele modificate genetic reprezintă o parte din soluţie”, a susţinut dl Irimescu. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a făcut mari eforturi pentru a soluţiona problema OMG pe teritoriul Uniunii Europene, venind, în ultimă instanţă, cu propunerea ca fiecare stat membru să poată decide dacă doreşte sau nu să cultive plante transgenice.

„CE a făcut mari eforturi, insă sistemul de adoptare a deciziilor este unul complicat, atat timp cat ai minoritatea de blocaj sau nu ai majoritatea calificată, subiectul privind OMG nu este pe deplin clarificat. Nu s-a putut lua o decizie şi timp de ani s-au tot depus dosare la Comisie şi Consiliu, insă intotdeauna ne-am lovit de lipsa de decizie a statelor membre, iar dosarele se reintorceau la CE. Aceasta a decis introducerea şi utilizarea pe piaţă a produselor care conţin OMG şi interzicerea cultivării de plante modificate genetic.

Dosarul privind OMG a fost depus la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) în octombrie 2005, iar raportorul german trebuia să incheie testele anul trecut, insă acesta a cerut o prelungire. Recent, Comisia Europeană a propus aplicarea principiului subsidiarităţii, prin care decizia de cultivare a plantelor modificate genetic să revină fiecărui stat membru în parte. Această decizie va putea fi luată doar după ce EFSA se va pronunţa cu privire la siguranţa cultivării plantelor modificate genetic”, a precizat dl Irimescu.

„La nivel european, subiectul organismelor modificate genetic este unul foarte sensibil, multe discutii aş spune că sunt in necunoştinţă de cauză, pentru că am avut ocazia să particip la multe dintre dezbateri pe această temă la Bruxelles şi pot să vă spun că este foarte dificil de spus dacă o plantă modificată genetic este sau nu dăunătoare sănătăţii umane sau mediului inconjurător. Problema este că lipsesc studii pe termen lung şi este aprioric să ne exprimăm intr-un sens sau altul”, a afirmat dl Irimescu. In opinia sa, acest subiect delicat, care a impărţit statele membre în două, un grup care se opune vehement, iar celălalt care se declară pro-OMG.

„La nivelul UE, două plante modificate genetic sunt admise în cultură, şi anume: porumbul MON 810 şi cartoful Amflora folosit pentru obţinerea amidonului. Ca să vedeţi cat de sensibil este acest subiect, politic şi public, vă dau de exemplu cartoful Amflora, creaţie a unei firme germane, dar Germania s-a opus cultivării acestuia. Sunt state membre care se opun categoric introducerii OMG in cultură. Romania este interesată de cultivarea soiei modificate genetic.

În mod cert, ar trebui să se găsească o soluţie, pentru că UE importă 45 milioane de tone de şrot de soia MG, dar nu are voie să cultive plante modificate genetic. Va trebui un echilibru foarte atent stabilit intre produse care să asigure piaţa, cum sunt cele convenţionale, modificate genetic şi ecologice”, a afirmat secretarul de stat in cadrul MADR, dl Achim Irimescu.

Întrebat despre opinia dânsului cu privire la produsele biologice, dl Irimescu a preferat să-l citeze pe fostul comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală Franz Fischler: „Nu trebuie uitat că atunci cand un consumator merge în magazine alege produsul cel mai ieftin, iar unul dintre principiile de bază ale Politicii Agricole Comune este oferirea de produse la un preţ accesibil pentru consumator”.

Ana MUSTĂŢEA