Cultivatorii de flori din România se luptă să-și câștige drepturile de ”producători agricoli”

​Pentru că florile „nu se mănâncă”, replică pe care Ion Călin, președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia, a primit-o într-una dintre nenumăratele discuții cu funcționari din MADR și APIA, acest sector a fost mai tot timpul ignorat, chiar dacă foarte multe specii se produc în spații protejate, în condiții speciale. În interviul acordat pentru revista noastră, el a vorbit despre problemele floricultorilor din România și primul succes al lor: includerea în PNS. 

În România, vinde flori oricine vrea
Ion Călin cultivă flori pe circa 3.000 mp, în comuna Copăceni din județul Ilfov și este producător agricol de 25 de ani, pornind inițial cu legume. Ca și mulți alți cultivatori, o lungă perioadă de timp și-a vândut florile în renumita Piață Coșbuc din București, însă pe marginea străzii, în condiții umilitoare pentru un producător, hărțuiți de poliția locală și alte organe de control, spune floricultorul. Este practic ”un focar de infecție și de infracționalitate”, afirmă el, supărat că ”autosesizarea instituțiilor statului nu funcționează aproape deloc.
Pentru adevărații cultivatori de flori este un loc de tristă amintire, de care nu mai vrem să auzim!
Acum, în România, oricine poate vinde flori. Nu întreabă nimeni cine ești, de unde ai florile, ce documente deții, ce certificate fitosanitare au plantele etc?
Noi de doi ani cerem verificarea importurilor din țări UE și terțe, din toate punctele de vedere, nu doar fiscal. Se fac controale doar de sărbători. Dacă vrei să faci ordine, încearcă să verifici zilnic marfa din import și fii corect”, este de părere Ion Călin.
Pe de altă parte este foarte recunoscător autorităților locale din comuna sa, precum și administrației pieței din strada Pucheni-Rahova din București pentru că le-a oferit un spațiu civilizat unde doar producătorii membri ai Asociației își pot valorifica marfa. De asemenea s-au bucurat și de susținerea prof. Valeriu Tabără, președintele ASAS.
 
Primul succes al APFM
Dificultățile întâmpinate de-a lungul anilor i-a determinat până la urmă să înființeze în 2019 această Asociație, inițial pentru zona Muntenia. Acum, având peste 600 de membri din toată țara, ea va deveni ”Națională”, dar el apreciază că sunt circa 2.500 de cultivatori de flori în România.
Bucuros de numărul mare de cereri de înscrieri, spune totuși că oamenii s-au alăturat din ”nevoia disperată” de se face cunoscute problemele grave din acest sector.
„Sunt mai mult de trei ani de lupte aprige, de zile, săptămâni pierdute pe la ușile ministerului. A fost extrem de complicat în primul rând procesul de conștientizare a celor din instituțiile care iau decizii pentru noi. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar foarte mulți nu au habar ce se petrece dincolo de pereții biroului!”, spune producătorul de flori.
Producția de flori, ca activitate agricolă ce trebuie susținută, a fost inclusă abia acum în actualul PNS, la DR18 -”Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, deocamdată doar pe hârtie.
Președintele Asociației apreciază că flori în spații protejate se cultivă pe circa 500-600 ha, conform datelor colectate de la membri săi.

Pe piața florilor din România este haos
O altă mare problemă o reprezintă neregulile de pe piață și situația importurilor necontrolate de material săditor și mai ales a produsului finit – flori tăiate sau la ghiveci: ”Am spus-o și o mai repet: cum este posibil ca noi, producătorii, să cumpărăm la un moment dat bulbi din Olanda cu 2 lei/buc, iar apoi să intre în țară ghivece cu plante semifinite la 1,8 lei/buc, plante pe care le găsim în piețe sau în marile magazine? Trebuie verificate aceste achiziții!
Probabil că producătorii care vând la aceste prețuri sunt susținuți la ei în țară. Consider că este un sector discriminat”, afirmă președintele APFM. El susține că producătorii pot fi mai competitivi, mai ales că avem condiții foarte bune de producere, iar calitatea florilor este superioară datorită acestor condiții.
Din păcate tot ce înseamnă material săditor sunt nevoiți să cumpere din alte țări, pentru că la noi s-a distrus cam tot ce înseamnă cercetare, mai ales în floricultură. Producătorul adresează și o întrebare celor de la Agenția Fitosanitară: ”când s-a făcut ultimul control la importul de flori finite din țări non UE și cu ce rezultate? Se aduc boli și dăunători necunoscuți, care se adaptează rapid, infestează solul și produc pagube. De pildă nouă ni s-a identificat pentru prima dată Sclerotinia la cultura de Mathiola. Și dacă florile tot ”nu se mănâncă”, să ni se dea acces la substanțe de protecție a plantelor. Noi vrem să avem aceleași drepturi ca orice producător agricol din România și din UE, pentru că și noi contribuim la buget. Ne-am luptat și ne luptăm pentru drepturi care ni se cuvin de zeci de ani!”, mai spune Ion Călin.
O altă nemulțumire a sa este faptul că suma care le este atribuită prin plățile directe este condiționată de cerințe absurde, ca aceea de a cultiva și alte specii legumicole, deoarece activitatea de cultivare a florilor este nu doar costisitoare, ci necesită multă atenție, migală și manoperă. Nu este timp și pentru avea grijă și de alte culturi, explică președintele floricultorilor: „Mi-e greu să cred că altor producători europeni li se cere să mai cultive și altceva pe lângă flori pentru a primi subvenția cuvenită. Și atunci de ce să mai merg la APIA?”, se întreabă Ion Călin, care spune că a ajuns și la INS pentru a demonstra că floricultura în România este un sector deficitar.
„Consumul de flori al unei țări este un indicator al gradului de civilizație”, a adăugat el.
 
Flori în spații protejate

​Producţiile realizate s-au obţinut cu preponderenţă în judeţele Ilfov, Alba, Dâmboviţa, Maramureş, Prahova, Mureş, Dolj, Giurgiu, Călăraşi, Satu Mare, Bacău, Iaşi
 
Forme de sprijin: schema de plată unică pe suprafaţă; plata redistributivă; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; plata pentru tinerii fermieri; schema simplificată pentru micii fermieri. (Sursa: Producţia Vegetală la Principalele Culturi, INS 2015 -2020, www.madr.ro/horticultura)
 
Roxana Drăghici