REVISTA AGRIMEDIA
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE

articole

Cultura leguminoaselor vs. covor vegetal

15/2/2019

0 Comments

 
Picture
La începutul lunii, compania Alcedo a prezentat fermierilor din cultura mare soluţiile tehnologice şi oferta de seminţe pentru anul 2019. În acest context, Vicenţiu Cremeneanu, preşedintele companiei, a insistat asupra câtorva aspecte, printre care şi utilizarea culturilor leguminoase în defavoarea covorului vegetal, datorită mai multor avantaje.
El a vorbit, în principal, despre cultura de mazăre, pentru care compania are în ofertă mai multe varietăţi. De ce mazăre în primul rând? Pentru că mazărea furajeră a început să fie folosită tot mai mult şi de către procesatori, traderi, nu numai FNC-uri, a precizat preşedintele Alcedo, adăugând că este utilizată chiar şi în alimentaţia umană dacă este prelucrată bine. Are mai multe atuuri care o recomandă în locul cultivării covorului vegetal: se poate semăna primăvara devreme, putând beneficia de umiditatea din sol; poate aduce rezultate deosebite fermierilor deoarece, pe lângă producţia obţinută, are o contribuţie majoră la îmbunătăţirea calităţii solului datorită simbiozei cu bacteriile care fixează azotul atmosferic sub fomă de azot nitric. „Ca urmare, după o cultură de leguminoase (şi aici vorbim şi de soia, năut, fasole, bob, lucernă), avantajele sunt multiple. Din păcate, fermierii uită de unele dintre aceste culturi, cu un important beneficiu pentru sol şi culturile ulterioare, la care randamentul este net superior în comparaţie cu folosirea covorului vegetal“, a spus Vicenţiu Cremeneanu. „În ferma mea, între rotaţia rapiţă-grâu şi leguminoase-grâu, diferenţa de producţie a fost de 800-1.000 kg, net în favoarea leguminoaselor. Acestea sunt diferenţe măsurabile, clare, calculate“, a mai punctat preşedintele Alcedo.

Motivul pentru care la „înverzire“, foarte mulţi au început să înfiinţeze covor vegetal, un amestec de culturi (rapiţă cu muştar, ovăz cu rapiţă, facelia cu rapiţă, ovăz cu muştar etc.), este faptul că seminţele, fiind obţinute adesea în ferma proprie, au costuri reduse. Însă, de multe ori, nu răsar din cauza vremii nefavorabile, nu germinează şi atunci rămân în sol. Ca urmare, ele se vor comporta ca nişte buruieni pentru cultura principală ce va fi înfiinţată pe terenul respectiv. Pe de altă parte, lucrurile nu trebuie privite simplist, doar prin prisma preţului seminţei. Este vorba de un teren care este al nostru, pe care îl cultivăm an de an, pe care trebuie să îl folosim timp îndelungat. Şi care trebuie să ne dea producţii bune an de an, fără a-l secătui, a mai fost un alt argument adus în favoarea extinderii suprafeţelor cu leguminoase. Un motiv în plus, deloc de neglijat, este faptul că la APIA un hectar cultivat cu mazăre este un hectar, în timp ce covorul vegetal se calculează la 0,3 ha pentru un ha, deci trebuie semănată o suprafaţă mai mare cu acesta. La plantele fixatoare de azot ajunge să semeni doar 5 ha din 100, la care se adaugă beneficiile descrise anterior, principalul fiind creşterea gradului de fertilitate a solului.

Lucrările solului după cultura de leguminoase

„Remanenţa azotului în sol, după o cultură de mazăre, poate ajunge până la 3 ani. Binenţeles, contează şi felul cum este îngrijită cultura şi cum s-a lucrat terenul după o plantă fixatoare de azot. Folosind numai îngrăşăminte, mare parte chimice, nu vom avea parte de o îmbunătăţire a calităţii solului, ci dimpotrivă, structura se degradează, iar macro- şi microelementele din sol devin indisponibile pentru plante. Aşadar, să nu lăsăm să treacă timpul degeaba, să întoarcem în sol substanţe care contribuie la îmbunătăţirea calităţii lui“, a insistat să sublinieze Vicenţiu Cremeneanu. Efectele aduse de bacteriile fixatoare de azot pot fi anulate dacă terenul este lucrat prea agresiv, dacă vara se face arătură adâncă şi se lasă la soare toată această „viaţă“ din sol. Nu se fac lucrări de arătură imediat după recoltarea leguminoasei. Nu trebuie scos la suprafaţă pământul, ci se lucrează uşor, pe verticală, pentru echilibrarea raportului aer/apă. „Nu este o tehnologie complicată, dar sunt lucruri care ţin de informare, de puţină atenţie pentru terenul pe care îl lucrăm, precum şi de relaţiile de parteneriat“, a adăugat el.
 
Fertilizarea

Din punct de vedere chimic, se reduce în mod evident fertilizarea cu azot, dar într-un mod controlat. Acest azot nitric lăsat de leguminoase are avantajul că nu este levigabil, este mult mai uşor asimilat de către plante. Recomandarea aplicării altor îngrăşăminte este determinată de tipul de sol, de cultura ce urmează a fi înfiinţată, de analizele făcute. Însă nu există restricţii impuse din acest punct de vedere. Nici la produsele de protecţia plantelor nu sunt necesare măsuri deosebite după o cultură fixatoare de azot.

Soiuri de mazăre din oferta Alcedo, descrise în catalogul 2019: Abarth, Angela, Audit, Belmondo, Boxer, Karpate, Nicoleta, Navarro, Trendy, Volt - soiuri cu bobul galben.

Roxana BĂLAN
0 Comments

Your comment will be posted after it is approved.


Leave a Reply.


    NEWSLETTER

Mă abonez

SERVICII

SHOP AGRIMEDIA
Blog Revista AGRIMEDIA
Newsletter AGRIMEDIA
Știri AgriKultura.ro

PARTENERI

Emisiunea tv EUROFERMA
AgriculturaRomaneasca.ro

CONTACT

Formular de contact
Redacția
Corporate
Revista AGRIMEDIA - Agricultură. Fermă. Fermieri. Apare lunar din 2007. Informează-te la nivel european !
Copyright ©  AGRI MEDIA INVEST s.r.l. Toate drepturile rezervate. AGRIMEDIA ® este o marcă înregistrată.
Revista AGRIMEDIA

Termeni Și Condiții
Politica de Confidențialitate
Politica de Cookie
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE