Culturile intercalate de legume în viţa-de-vie

Culturile intercalate de legume în viţa-de-vie

Speciile şi soiurile de legume pentru culturi intercalate

Se cunoaşte că în primii 3 ani de la plantare terenul este incomplet folosit de cultura de bază, deoarece viţele, având talia mică şi sistemul radicular puţin dezvoltat, valorifică doar parţial suprafaţa de nutriţie atribuită prin distanţele de plantare. O soluţie de folosire cât mai eficientă a terenului într-o vie tânără o constituie, după cum prezintă Gh. Bernaz, cultivarea de legume intercalate printre rândurile de viţe, pe fiecare interval în anul I şi din două în două intervale în anii II şi III de la plantare. Este indicată folosirea speciilor de plante cu perioadă scurtă de vegetaţie, care eliberează terenul repede, pentru a nu concura viţa-de-vie în perioada de vară când, de regulă, se instalează seceta. Cele mai potrivite specii legumicole pentru culturi intercalate în viile tinere sunt: mazărea de grădină pentru păstăi (soiurile Işalniţa 60, Işalniţa 110, Vidra 187, Cornelia, Ema, Armonia, Bordi); fasolea de grădină pentru păstăi (galbene - Aura; verzi - Lena, Elena, Aurelia, Valja, Almare, Lavinia); salata verde (de mai, Dana, Core, Iceberg); spanacul (Matador, Smarald); ridichile de lună, ceapa pentru stufat (semănată din toamnă), ceapa arpagic (Stuttgartei Riesen), usturoiul (De Dărăşti, De Ciolpani, De Cenad, De Bucovina, Favorit), pătrunjelul (De Vidra), gulioarele (Dvorsky, Kupa). În viile tinere situate în zone cu precipitaţii ce însumează peste 550 mm anual, pot fi folosite şi alte culturi, şi anume: - specii cu talie joasă, semănate în benzi (morcov - De Nantes, Chantenay, Red Core, Uriaş de Berlicum, Danvers); - specii cu talie joasă, cultivate pe 2-3 rânduri (fasolea pentru boabe - Ardeleana, Aversa, Star, Ami); - specii cu talie semiînaltă, cultivate pe 1-2 rânduri, pe mijlocul intervalului (cartofi timpurii - Ostara; varza de vară - Gloria, Rinda; tomate timpurii - Roxana, IH 50, Unirea, Cluj 80 pentru consum în stare proaspătă şi Dacia, Pavio, Ferma, Romec, Vidra 533 pentru industrializare).

Scheme şi recomandări pentru înfiinţarea culturilor intercalate

Schemele pentru înfiinţarea culturilor intercalate în viile tinere trebuie să permită întreţinerea normală a viţei-de-vie: 
a) mazărea de grădină se cultivă sub forma a şapte rânduri echidistante la 12,5 cm, pe mijlocul intervalului de 200 cm dintre rândurile de viţă-de-vie;
b) fasolea de grădină pentru păstăi şi fasolea pentru boabe se cultivă pe mijlocul intervalului în trei rânduri echidistante la 40 cm; 
c) tomatele de vară, cartofii timpurii, varza de vară se cultivă sub forma a două rânduri la 40 cm, cu distanţa pe rând de 25-30 cm la tomate, 40-45 cm la cartofi şi 35-40 cm la varză;
d) salata, spanacul, morcovii, ceapa se cultivă sub forma a patru rânduri echidistante la 30 cm, cu distanţa pe rând de 25-30 cm la salată, 2-3 cm la spanac, 3-4 cm la morcov şi 4-5 cm la ceapă.

La realizarea culturilor intercalate trebuie respectate câteva recomandări: - între banda cultivată cu legume şi rândul de viţe trebuie asigurată o distanţă minimă de 60 cm la plantele cu talie mică şi de 80-100 cm la cele cu talie semiînaltă (cartofi, varză, tomate); - legumele cultivate intercalat vor trebui fertilizate conform cerinţelor speciei respective, suplimentar faţă de cantităţile de îngrăşăminte administrate pentru viţa-de-vie; - în zonele cu secetă prelungită se vor cultiva legume intercalate numai în viile cu posibilităţi de udare sau în cultura de toamnă, cu specii care eliberează terenul primăvara devreme. Pentru culturile intercalate nu este indicat să fie folosite specii cu perioadă lungă de vegetaţie şi cu masa vegetativă mare (sfeclă, porumb, cartofi de toamnă), ca şi plante târâtoare (pepeni, dovleci). Aceste specii concurează puternic viţa-de-vie în nutriţia minerală şi în asigurarea cu apă şi, prin răspândirea vrejilor la suprafaţa solului, împiedică executarea lucrărilor de întreţinere. Ca urmare, ele determină creşterea neuniformă a viţelor şi creează un microclimat ce favorizează atacul bolilor criptogamice, conducând în final la apariţia golurilor în viile tinere şi întârziind intrarea acestora pe rod. O atenţie deosebită trebuie acordată fertilizării legumelor cultivate intercalat, precum şi udării lor, mai ales în perioadele secetoase.

Tehnologia culturilor intercalate de legume

Toate culturile se înfiinţează pe teren nemodelat. Densităţile la culturile intercalate de legume în viile tinere sunt: tomate de vară = 65-70 plante/ar, varză de vară = 55-60, salată = 150-200, mazăre de grădină = 2.450-2.800, fasole de grădină = 9001.100, spanac =1.250-1.350, morcovi = 1.450-1.650, cartofi timpurii = 50-55. Perioada înfiinţării culturilor intercalate de legume în viile tinere este: luna martie (morcovi, cartofi timpurii); luna aprilie (spanac, salată, mazăre de grădină); luna mai (tomate de vară, varză de vară, fasole de grădină). Fertilizarea culturilor intercalate, diferenţiată pe specii, este aplicată în funcţie de faza tehnologică, respectiv pregătirea patului germinativ şi fertilizarea de bază. Pregătirea terenului - în toamnă se aplică fertilizarea de bază, cu dozele calculate în baza cerinţelor fiecărei specii, după care se execută arătura de toamnă cu plugul tras de cai sau, după caz, săparea manuală a viei. În primăvară, îngrăşămintele se aplică o dată cu pregătirea patului germinativ, după care solul se mobilizează printr-o praşilă.

Asigurarea răsadului

La tomate se va folosi răsad repicat pe pat nutritiv, în vârstă de 40-50 de zile, produs în solarii şi însămânţat în perioada 15-20 martie, folosind 2,5-3 g sămânţă pentru un ar de cultură. La varza de vară se va folosi răsad repicat pe pat nutritiv, în vârstă de 30-35 de zile, produs în solarii tip tunel, însămânţat în perioada 25 martie-1 aprilie, cu o normă de 3-4 g sămânţa pentru un ar de cultură. La salata se va utiliza răsad nerepicat, produs în solarii de tip tunel, în vârstă de 20 de zile, însămânţat în perioada 1-5 aprilie, cu o normă de 2-2,5 g sămânţă pentru un ar de cultură. La cartofii timpurii se va folosi material săditor preîncolţit cu circa 30 de zile înaintea plantării. Plantarea (tomate, varză, salată, cartofi timpurii) sau semănatul (celelalte specii) se vor face diferenţiat, pe zone, la epocile menţionate şi cu densităţile stabilite.

Semănatul se realizează conform schemelor prezentate, cu normele de sămânţă rezultate în funcţie de caracteristicile seminţei, la adâncimi ce variază, în raport cu specia cultivată, de la 2-2,5 cm (spanac, salată, tomate, varză, morcov) la 4-5 cm (mazăre, fasole). De reţinut că tomatele, varza şi salata pot fi cultivate şi prin semănatul direct în câmp, cu condiţia ca terenul să fie bine pregătit şi suficient de umed în momentul semănatului pentru a asigura o răsărire uniformă şi rapidă. Lucrările de întreţinere se execută după cum urmează: - refacerea densităţii (completarea golurilor) la tomate, varză, salată se execută manual la 5-6 zile după plantare, cu răsad de aceeaşi vârstă şi din acelaşi soi folosit la plantare. Fiecare fir plantat în goluri se udă individual;  - prăşitul se execută de 3-4 ori, până când intervalele dintre rândurile de legume cultivate se încheie; - irigarea se va aplica astfel: la tomatele de vară - de 5-6 ori, cu norme de udare de 3-3,5 metri cubi apă/ ar; la varza de vară şi cartofi timpurii - de 4-5 ori, cu norme de 3,5-4 metri cubi apă/ ar; la fasolea de grădină, fasolea pentru boabe şi mazărea de grădină de două ori, cu norme de 3 metri cubi apă/ar şi la salată şi spanac de 2-3 ori, cu norme de 2,5-3 metri cubi apă/ar. Tehnica de udare (prin aspersiune sau conducând apa pe rigolele deschise o dată cu prăşitul) se alege în funcţie de posibilităţi, de amenajările viei în care se fac culturile intercalate de legume. Indiferent de metoda de udare folosită, trebuie că distribuirea apei să fie uniformă, astfel încât ea să nu băltească şi să fie asigurate normele de udare stabilite. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face cu aceleaşi produse folosite în cultura normală a legumelor, Astfel, la tomate, primul tratament pentru combaterea bolilor se face când plantele se ating între ele; următoarele revin la interval de 8-12 zile, în funcţie de condiţiile climatice; tratamentele pentru combaterea afidelor se fac la apariţia acestora. La varza de vară, tratamentele pentru combaterea manei, fluturelui alb, buhăi şi muştei verzei se fac la avertizare; tratamentele pentru combaterea bacteriozei, păduchelui cenuşiu şi purecelui se fac la apariţia dăunătorului sau atacului; la fasolea pentru grădină, tratamentul de face în faza de plante cu 1-2 frunze adevărate, tratamenul al II-lea înainte de înflorire, iar al III-lea - imediat după formarea păstăilor; combaterea dăunătorilor se face numai la apariţie; la mazărea de grădină, combaterea bolilor se face la avertizare; combaterea dăunătorilor se execută la apariţia primelor colonii. La cartofii timpurii, combaterea manei se face la avertizare şi se repetă la interval de 6-7 zile. Gândacul din Colorado se combate la apariţia primelor larve din generaţia I; la salată, spanac şi morcov, bolile se combat la avertizare, iar dăunătorii - la apariţia primelor colonii.

Recoltarea

Se face manual, după cum urmează: - la tomate, în faza de pârgă pentru consumul în stare proaspătă şi la coacere deplină când sunt destinate industrializării; - la varza de vară, eşalonat în 3-4 etape, când căpăţânile au ajuns la dimensiunile pentru consum; - la salată, când căpăţânile sunt  bine formate; - la fasolea şi mazărea de grădină, când păstăile au ajuns la maturitatea de consum; - la fasolea pentru boabe, când acestea sunt la coacerea în pârgă; - la spanac, când rozeta de frunze este bine formată; - la morcovi, eşalonat, începând din momentul în care rădăcinile au diametrul la colet de 2-2,5 cm şi până toamna târziu, înainte de căderea primelor brume; - la cartofii timpurii, începând din momentul în care tuberculii s-au format şi au diametrul de cel puţin 4-5 cm.

Producţiile ce pot fi obţinute pe suprafaţa efectiv cultivată cu legume din arul de vie sunt, orientativ, următoarele: tomate de vară = 60-70 kilograme, varză de vară = 50-60 kilograme, salată şi spanac = 30-40 kilograme, mazăre de grădină = 20-30 kilograme, fasole de grădină = 20 kilograme, fasole boabe = 5-6 kilograme, morcov = 50-60 kilograme, cartofi timpurii = 20-30 kilograme.

Victor VĂTĂMANU