Cum ar trebui să arate livezile în următorii ani

​Prezent la forumul Syngenta Optitech de anul acesta, Mihail Coman, directorul ICDP Mărăcineni a venit în fața producătorilor de fructe cu câteva date statistice privind atât investițiile realizate până acum, cât și cu propuneri pentru următorii ani și principiile tehnologice care ar trebui urmărite la înființarea plantațiilor. 

​În perioada de implementare a proiectelor pomicole în cei șapte ani se observă clar că speciile dominante ca suprafață sunt nucul și alunul. 

​Primele 10 specii solicitate în perioada 2014-2020 (dintr-un total de 21, câte a numărat Institutul pomicol) sunt: alun (1.573 ha, 60 proiecte, din care 41 ecologice), afin (915 ha, 91 proiecte din care 69 ecologic), nuc (552,7 ha, 49 proiecte din care 35 ecologice), zmeur, cireș, cătină, căpșun urmate la diferență mare de aronia, piersic, cais etc. Costul estimat pentru investiții a fost de circa 73.942 euro/ha (include utilaje, irigare 100%, plasă antiploaie, plasă antigrindină, împrejmuire).
Pentru perioada de alocare 2022-2024 suma pentru Măsura 4.1. este 720 mil. euro, din care 4.1.a 48 mil euro, 4.2a -182.778 mil. euro. În PNS, măsura pentru pomicultură (DR 15 Investiții în exploatații pomicole), are un buget de 151 milioane euro.
Un proiect poate primi maxim 1,5 mil euro și maxim 300.000 euro pentru cele care propun achiziția de utilaje/echipamente; intensitatea sprijinului –max. 65% din costurile eligibile. Beneficiarii sunt fermieri (nu persoane fizice), cooperative, societăți cooperative, grupuri și organizații de producători.
 
Marea provocare însă o reprezintă clima. Echipa de la Institut a prezentat date ale unor parametri pe ultimii 50 ani (1969-2021) și s-a constatat că a crescut semnificativ temperatura aerului, a solului, amplitudinea termică, radiația solară și evapotranspirația, iar umiditatea atmosferică a scăzut nesemnificativ. În ultimii 30 de ani a crescut temperatura maximă a lunilor februarie, martie și aprilie (0,6-0,7 ⁰C/deceniu), iar minima lunii aprilie a rămas neschimbată – pornire în vegetație cu 2 săptămâni mai devreme și pericol mai mare de dăunări prin înghețuri târzii. În lunile de vară și în septembrie, creșterea temperaturilor este constantă, semnificativă, cu 0,5 – 1,5 ⁰C/deceniu, în timp ce temperaturile medii ale lunii ianuarie rămân neschimbate – pericol de degerare a pomilor Toate acestea se traduc printr-un stres termic al pomilor este din ce în ce mai accentuat.
 
Din acest motiv, directorul Mihai Coman a venit și cu mai multe propuneri pentru a diminua impactul asupra livezilor:
Extinderea în cultură a speciilor noi, rezistente la modificările climatice și crearea unor soiuri și portaltoi mai rezistenți la factorii nefavorabili ai mediului;
Respectarea programului de zonare a plantelor horticole din România, pentru evitarea efectelor negative ale modificărilor climatice;
Instalarea perdelelor de protecție în calea vânturilor dominante, reci, înainte de plantarea pomilor;
Introducerea unor mijloace tehnologice mai eficiente de protecție împotriva înghețurilor târzii -micro-aspersoare cu debit mic (2-4 mm/oră) plasate deasupra coroanei pomilor, aplicată în nopțile cu înghețuri (protejează până la -7°C);
Extinderea sistemelor de irigații și îmbunătățirea managementului apei și a fertilizanților (aplicări dese pentru reducerea stresului hidric timpuriu, mulcire, tăiere rădăcini, tăieri în verde, rărire fructe etc.);
Extinderea utilizării sistemelor de susținere, a plaselor antigrindină pentru culturile horticole și a sistemelor de umbrire în spațiile protejate.
 
Noi reguli de plantare și economisirea resurselor
Pentru viitoarele plantații pomicole ar trebui să se aibă în vedere elemente tehnologice care să respecte câteva principii:
Densitățile de pomi optime la unitatea de suprafață vor fi cuprinse între 2.700 și 3.300 la semințoase (3,3-3,6 m x 0,9-1,2 m) și peste 1.250 la sâmburoase (4 x 1-2 m). Densitățile mai mari de 3.700 pomi /ha la semințoase oferă mai puțină eficiență în folosirea forței de muncă manuale sau în calitatea fructelor. Totul depinde de portaltoii vegetativi de vigoare redusă. Durata maximă de exploatare 20-25 ani.
Sistemele de livezi ale viitorului vor fi înalte (3,0-3,5 metri), pentru a putea intercepta 70-75% din radiația solară disponibilă, pomii fiind palisați pe sisteme de susținere individuale;
Coroanele vor fi simple, înguste nu mai groase de 1,2 metri pentru a asigura o bună distribuție a luminii în toate zonele coronamentului. Astfel de coroane înguste vor fi pretabile pentru tăierea mecanizată (în perioada de repaus și în vegetație) și vor fi mai ușor de recoltat cu ajutorul unor mijloace mecanice simple;
Material de plantat bine ramificat (coroane preformate cu cel puțin 10-15 ramuri anuale laterale) pentru a obține producții ridicate din primii ani de la înființarea livezii;
Reducerea consumurilor cu forța de muncă manuală la jumătate față de cât se folosește în prezent (900 ore/ha/an) prin tăierea mecanizată sau de pe platforme a coroanelor, tăierea rădăcinilor, normarea chimică/mecanică a rodului, teledetecția timpurie a stresului cu drone integrate în sistemele de fertirigare și de combatere a bolilor și dăunătorilor etc.
Alături de aceste recomandări, cei de la Mărăcineni au subliniat și necesitatea introducerii metodelor integrate și a tehnologiilor de precizie: soiuri de mare producție, cu calități superioare ale fructelor, cu rezistență sau toleranță la boli, care fac posibilă reducerea numărului de tratamente poluante pentru sol, apă și fructe; portaltoi de vigoare redusă care ușurează tăierile, tratamentele și recoltarea; întreținerea solului de pe intervalele dintre rânduri sub formă înierbată – ecoschema PD06; tocarea biomasei lemnoase rezultate la tăiere și menținerea ei în livadă; mulcirea solului sub rândurile de pomi, cu material vegetal rezultat din tocarea ierburilor de pe interval, reduce cu 80% cantitatea de erbicide folosită; fertilizarea echilibrată în funcție de fertilitatea naturală a solului, de specia cultivată și de nivelul producției realizate; gestionarea riguroasă a irigării în funcție de consumul de apă al pomilor, prin udări zilnice cu sisteme de irigare localizată asociată cu fertirigare; aplicarea unei scheme de tratamente fitosanitare integrate cu produse “bio”.
 
Roxana Drăghici