„Cum să reducem deficitul prin deficit?”

​Dr. Mihail Dumitru, director științific al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (INCDPAPM), a declarat în cadrul conferinței organizată de LAPAR la târgul AgriPlanta - RomAgroTec 2022 că solurile din România înregistrează un deficit important de macronutrienți, iar restricțiile viitoare impuse la nivel european privind reducerea cu 20 % a cantității de îngrășăminte chimice ce pot fi administrate nu vor face decât să adâncească această lipsă de elemente nutritive atât de necesare pentru dezvoltarea plantelor și obținerea unor recolte bune.

​„La ora actuală avem un deficit de azot de 45 kg/ha, de 26 kg/ha de fosfor și 57 kg/ha de potasiu. În fiecare an cifre asemănătoare se înregistrează și în Franța, însă în plus, iar alte țări au o aprovizionare a solului mult mai bună, cum ar fi, de exemplu, în Olanda unde cantitățile sunt de 4 ori mai mari.
Când vorbesc de o aprovizionare foarte bună cu fosfor în România mă refer la peste 72 ppm, adică miligrame per kilogram, pe când fermierul olandez consideră că are o aprovizionare corespunzătoare cu fosfor când are 700 ppm. Nu putem compara cifrele!
Din păcate fermierii români au obligația - pentru că Guvernul a acceptat, să reducă cu 20% cantitatea de îngrășăminte chimice administrate. Cine poate să îmi explice cum putem să reducem deficitul prin deficit?”
Cercetătorul a mai precizat că în România 6,3 milioane hectare au un conținut mic și foarte mic de fosfor.
„Aveți obligația să aprovizionați mai bine solul cu acest element chimic pentru că este esențial pentru toate culturile agricole iar ca să ai fosfor asimilabil suficient și care să ajungă la plantă ai nevoie de apă. Fosforul se deplasează cinetic doar cu apa - altă soluție nu avem. La fel și potasiul, dar el există în cantități mai mari în sol.”
Din păcate Romania a pierdut oportunitatea pe care i-ar fi acordat-o PNRR-ul dacă ar fi inclus susținerea investițiilor în sistemele de irigații.
„Academia de Științe Agricole și Silvice a făcut un plan, o strategie pentru PNRR și ați văzut cât de puțini bani au fost acordați agriculturii. Din păcate, dacă politicul nu acceptă ideea, mai departe nu se poate face nimic.”
În opinia sa șansele României de a deveni mai productivă scad pe fondul restricțiilor europene, dar și a practicilor necorespunzătoare aplicate în ferme.
„De fiecare dată am cerut să facem studii agrochimice pentru ca fermierul să știe pe ce își cheltuie banii. Deseori auzim că avem nesimțirea să recomandăm doze mai mari de îngrășăminte și foarte mulți vin și ne reproșează spunând că cel mai bine este să aplicăm doar îngrășăminte foliare. Nu spun că este rău ca după o grindină să intervii cu îngrășăminte foliare sau când după o secetă survenit niște ploi, pentru că așa s-ar mai activa elementele din sol. Dar dacă uitați și aplicați mereu îngrășăminte foliare ajungem în situația actuală, când avem un conținut de humus de doar 2% în loc de 3,5 - 4%, cum este la nivelul UE.
Șansele noastre vor scădea pentru că la ora actuala ni se recomandă să brichetăm resturile vegetale pentru a produce energie cu ele. Eu sunt îngrijorat pentru că râmele, la care țin foarte mult și mai aerează cât de cât solul, nu vor mai avea minimum de hrană, iar noi despre îngrășăminte organice în România nu putem vorbi când avem atât de puține animale. Și dacă am folosi fiecare gram de gunoi de grajd pe care îl avem am putea să fertilizam doar cca 400 mii ha, nimic mai mult și asta insuficient pentru că nu putem asigura acel minim de 170 kg azot/ha cât ne permite comunitatea europeană.
La ora actuală dvs., fermierii, aveți o sarcină ingrată. Practic sunteți lăsați la voia sorții.
Totodată, trebuie să reduceți consumul de pesticide cu 50%. Mă întreb din ce. Din 0,6 kg/ha? Asta înseamnă sinucidere curată pentru că și așa consumul actual este prea mic. Schimbările climatice amplifică atacul agenților dăunători, atât al insectelor, cât și al bolilor pentru că au condiții mai bune de dezvoltare. Eu nu cred că se poate reduce consumul de pesticide în condițiile schimbărilor climatice. Avem foarte mulți factori restrictivi ai capacității de producție.”
Potrivit directorului științific al institutului, fermierii români trebuie să fie mai bine reprezentați la Bruxelles, iar deciziile sa fie luate pe baza unor experiențe făcute in condițiile pedoclimatice specifice României, cu date concrete în spate.
„Trebuie să îi educăm pe reprezentanții noștri de la Bruxelles să își învețe lecția și să știe care este realitatea din țară pentru că dacă nu o fac se ia de bun ce este în altă parte. Nu pot spune ca sunt un fan al comunității europene dar Romania, cu economia pe care o are, nu rezistă mai mult de 6 luni fără UE. Așadar, trebuie să ne uitam mai întâi la noi, să vedem dacă avem vreo vină, dacă am știut să ne reprezentăm, să ne impunem gândirea și dacă avem vreun sentiment național corect care să ne ajute să supraviețuim”.
 
Ana Ioniță