Cum să resetăm agricultura

1/6/2020

La data de 12 mai a.c., site-ul cursdeguvernare.ro a găzduit videoconferinţa cu tema „Cum (re)învăţăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii şi scurtarea lanţului de la producător la consumator“. Evenimentul online a avut loc cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Asociaţiei Fermierilor din România şi Federaţiei Naţionale ProAgro. Dezbaterea transmisă live a fost moderată de Andreea Paul, conf. univ. dr. în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, preşedinte al organizaţiei neguvernamentale INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate.

Discuţiile purtate în cadrul conferinţei online au fost susţinute de reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, Comisiei Europene, asociaţiilor profesionale de profil, precum şi ai marilor reţele de comercializare din România.

Pentru început, subiectul supus atenţiei a fost paradoxul agriculturii româneşti, deşi ţara noastră are o suprafaţă agricolă de 13 milioane de hectare, foametea afectează 5% din populaţie, iar balanţa comercială la alimente şi produse agricole a atins în 2019 un deficit record de 1,5 miliarde euro. România consumă mai multe produse provenite din import decât din producţia proprie. Importăm carne în valoare de un miliard de euro, legume şi fructe de un miliard de euro şi lapte în valoare de 0,3 mld. euro.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat următoarele: „Este nevoie de o mai bună integrare a producătorilor agroalimentari români pe piaţă, dar şi la nivelul lanţurilor alimentare, inclusiv prin organizaţiile interprofesionale, în vederea facilitării legăturilor dintre producătorii primari, procesatori şi comercianţi, asigurând astfel un acces facil al consumatorilor la produse agroalimentare sigure şi la preţuri corecte. Astăzi, pentru a asigura sustenabilitatea lanţurilor de aprovizionare s-au făcut paşi importanţi prin PNDR 2014-2020, care a favorizat formarea formelor asociative - însă nu într-un număr suficient, dar şi a lanţurilor scurte de aprovizionare. Este nevoie ca în viitorul Program Naţional Strategic (PNS) să reorientăm investiţiile în aşa fel încât să avem o mai bună infrastructură şi conectivitate, mai ales în zonele marginale, să fie susţinută comercializarea producţiilor locale şi să promovăm sistemele de cunoaştere şi inovare în agricultură“.

Potrivit oficialului, priorităţile instituţiei sunt sprijinirea şi consolidarea mediului asociativ, promovarea Camerelor Agricole - pentru că suntem singura ţară din UE în care acest serviciu este gestionat de o instituţie publică, respectiv Direcţiile Agricole Judeţene, dezvoltarea învăţământului agricol şi a unui program de management al apei, în condiţiile în care schimbările climatice afectează agricultura din ce în ce mai mult. „Trebuie să găsim soluţii optimizate în aşa fel încât să utilizăm reţeaua hidrografică pe care o are ţara şi să putem iriga fără să împingem apa de la vale la deal, apoi este nevoie de lucrări de prevenire a deşertificării, dar şi de lucrări agrotehnice de menţinere a apei în sol.“ O altă prioritate a MADR este simplificarea procedurilor de accesare a măsurilor de sprijin.

„Vrem să încurajăm foarte mult în PNS depozitarea şi procesarea tocmai pentru a nu mai ajunge să avem acest deficit al balanţei comerciale, să exportăm materie primă, de fapt exportăm subvenţii, şi importăm produse procesate, cu valoare adăugată mare. Vrem să consolidăm mediul asociativ - cooperativele pot să rezolve foarte multe dintre problemele producătorilor mici, care ştiu să producă, dar care nu reuşesc să vândă la preţuri competitive.“ Ministrul Adrian Oros a lansat şi un apel: „Dezbaterile privitoare la PNS nu s-au terminat, le-am început în noiembrie cu mediul asociativ, am avut o consultare şi cu instituţiile care ne pot furniza expertiză şi doresc ca împreună să scriem acest program naţional de care să fim cu toţii multumiţi şi să nu spunem după 7 ani că produsele noastre nu sunt competitive.“

Investiţiile în agricultură trebuie să se intensifice

Partener al evenimentului a fost Banca Transilvania, reprezentată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, care a făcut o radiografie a agriculturii româneşti în ultimul deceniu, iar rezultatele le-a comparat cu cele obţinute de Polonia. Concluziile au arătat faptul că randamentele obţinute de România la principalele culturi agricole de câmp sunt superioare celor din Polonia, însă nivelul investiţiilor din agricultura autohtonă este mult mai mic faţă de cel realizat în ţara luată în studiu.

„În 2020 se menţine decalajul între eforturile de investiţii în agricultura din România comparativ cu Polonia. Anul trecut această diferenţă era de peste 2 mld. euro. De aceea prioritatea pe termen scurt trebuie să fie intensificarea investiţiilor şi reducerea decalajului. Trebuie majorate subvenţiile, consolidate exploataţiile agricole pentru că avem un grad ridicat de fragmentare - peste 3 milioane de ferme au mai puţin de 5 ha şi constituirea de culoare de desfacere a producţiei în interiorul ţării. De asemenea, trebuie să investim mai mult şi mai eficient şi să încurajăm consumatorii să cumpere produse din România. Astăzi, costurile de finanţare sunt la minime istorice şi trebuie să profităm de resursele pe care le avem.“

Măsuri de sprijin adoptate de Comisia Europeană

Din partea Comisiei Europene a vorbit Mihail Dumitru, director general adjunct DG AGRI, care a oferit informaţii cu privire la efectul crizei create de coronavirus asupra unor sectoare din agricultură, precum şi posibilităţile de finanţare. „Pregătim cadrul european pentru resetarea agriculturii europene, cu cele două forţe motrice: Pactul Verde şi Agenda Digitală Europeană, dar acum trebuie să ne concentrăm pe problemele generate de criza COVID-19. Pentru a vorbi despre soluţiile pe care le avem pentru viitor trebuie să vedem mai întâi ce resurse financiare avem, iar această criză ne-a prins în mijlocul unui proces în care la nivel european nu s-a realizat un acord pe Cadrul Financiar Multianual, astfel că nu ştim exact ce bani vom avea în viitor. Această criză din sănătate a adus în lumina reflectoarelor mai multe slăbiciuni ale sistemului, dar şi aspecte importante, şi anume ne-a reamintit cât de importantă este securitatea alimentară într-o perioadă de criză. Din fericire, această criză a demonstrat că lanţul agroalimentar european a funcţionat şi funcţionează. Din păcate, există ramuri din sectorul agricol care suferă din cauza crizei de coronavirus. De exemplu, sectorul florilor şi al plantelor ornamentale aproape a fost anulat, iar altele care mergeau foarte bine înainte de criză sunt profund afectate, iar aici mă refer la sectorul vitivinicol, la cel al cărnii, al legumelor şi fructelor şi a fost nevoie de intervenţii rapide din partea Comisiei Europene. S-au mobilizat toate resursele financiare existente şi neconsumate din exerciţiul financiar actual. În domeniul agricol este nevoie de o lichiditate foarte mare şi astfel am încercat să facilităm asigurarea de lichidităţi pentru fermieri astfel încât ei să poată continua ciclul de producţie şi să nu riscăm să avem o criză alimentară la sfârşitul anului. Aş aminti câteva dintre măsurile pe care le-am propus: prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată pentru anul acesta, creşterea posibilităţii de a acorda avansuri de 70% pentru plăţile directe şi 85% pentru dezvoltarea rurală. Totodată, am încercat să mobilizăm alte resurse pentru a acorda credite operaţionale, nelegate de investiţii. România poate acorda această facilitate pentru ca are un fond de garantare operaţional. De asemenea, am luat o serie de măsuri pentru intervenţii de piaţă şi am permis statelor membre să ajusteze cât pot de repede PNDR-urile dacă au resurse necheltuite şi care pot să fie orientate pentru a răspunde nevoilor de criză. Recent am adoptat la nivelul CE o măsură specială în PNDR care permite acordarea unui ajutor de lichiditate de până la 5.000 euro per fermier şi 50.000 euro pentru IMM-uri. În acelaşi timp, am flexibilizat posibilitatea statelor membre de a utiliza ajutorul de stat, am ridicat foarte mult limitele în sectoarele de prelucrare, de până la 100.000 de euro per fermier şi de până la 800.000 de euro în cazul IMM-lor. Statele membre pot acorda această facilitate, însă acum depinde şi dacă acestea au resurse financiare în buget.“

În cadrul evenimentului au fost invitaţi să ia cuvântul şi reprezentanţii marilor reţele comerciale din România. Aceştia au declarat la unison că prezenţa la raft a produselor româneşti este din ce în ce mai mare şi pentru ca aceasta să crească şi mai mult este nevoie ca fermierii să se asocieze în cooperative, astfel încât puterea lor pe lanţul comercial şi în negociere să crească. La conferinţă au fost prezentate foarte multe proiecte în care marii retaileri s-au implicat cu scopul asocierii micilor producători. Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, a declarat că producătorii trebuie să-şi schimbe mentalitatea în privinţa asocierii, deoarece „viitorul este în cooperativă“. Reprezentantul fermierilor şi-a manifestat nemulţumirea cu privire la lipsa unei analize a investiţiilor realizate cu bani europeni. „Noi nu ne organizăm, nu spunem concret ce şi cât ne trebuie. Câte solarii, câte legume, câte depozite... Totul s-a dezvoltat haotic în agricultură. Şi pentru procesare trebuie organizare locală. Trebuie organizată producţia, trebuie o cooperativă care să preia recolta. Apoi ne trebuie şi desfacere. Ca să intrăm pe piaţa de desfacere ar trebui ca tot cooperativele să se gândească la import, să poată asigura produsul la raft şi când nu este sezon pentru acel produs pe care îl oferă supermarketului. Aşa că de importuri se ocupă intermediarii. Asta este o altă problemă a agriculturii româneşti.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Cum să resetăm agricultura

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT