Cum văd noul sezon cultivatorii de cartofi

Fermerii care cultivă cartofi, atât cei de la noi, cât şi din restul Europei, sunt destul de îngrijoraţi în această perioadă şi foarte rezervaţi în privinţa sezonului 2019-2020. La problemele create de primăvara aceasta, se adaugă şi faptul că unele dintre substanţele de protecţie sunt pe cale să fie retrase. Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cultivatorilor de Cartofi, apreciază o scădere a suprafeţei la nivel naţional din cauza problemelor cu cartoful de sămânţă.

„A fost o primăvară foarte capricioasă. Mai timpurie, dar foarte rece, ceea ce a făcut ca avansul pe care, aparent, l-am avut la lucrări să se piardă pe parcurs. Avem fermieri ale căror culturi au fost afectate de frig“, spune Romulus Oprea. Subiectul suprafeţelor cultivate cu cartof de sămânţă sau de consum constituie în continuare „cartoful fierbinte“, pentru că aprecierile făcute la nivel de federaţie sunt mult mai apropiate de realitate decât datele Institutului Naţional de Statistică sau ale Ministerului Agriculturii, care par complet rupte din context, mai spune preşedintele FNCR. El a evitat să facă estimări privind suprafeţele plantate în acest sezon şi aşteaptă datele APIA. Dar, personal, crede că suprafaţa este în linii mari aceeaşi, cu tendinţe de scădere în continuare, una dintre cauze fiind cantitatea relativ redusă de cartof de sămânţă, nu numai la noi, dar în tot restul Europei, şi mai ales preţul care a fost aproape prohibitiv pentru muţi cultivatori români. Datele APIA de anul trecut erau de circa 33.000 ha. „Nu ştiu cât de jos mai putem merge...“, spune cu amărăciune cunoscutul cultivator din Covasna, care apreciază că suprafaţa pentru cultura de cartof de sămânţă este realtiv constantă, cea pentru procesare la fel, cu o foarte uşoară tendinţă crescătoare. Dar, per total, în cel mai bun caz, staţionează. Din păcate, în privinţa cartofului timpuriu şi extratimpuriu, pentru partea sudică a ţării, sunt cu adevărat nişte simple estimări, deoarece FNCR nu primeşte informaţii concrete din acestă zonă. „Sunt foarte mulţi fermieri mici care vând pe piaţa liberă şi despre care nu avem date“, explică Oprea. „Noi observăm doar ce se întâmplă pe piaţă“, mai adaugă el.

Costul unui kilogram de cartof sămânţă certificată din import a fost de 1 euro, în timp ce preţul la cartoful de sămânţă produs în România a fost cam de 1,5-1,7 până în 2 lei/kg. Iar costul total al unui hectar de cartof anul acesta este estimat între 15.000 şi 17.000 lei, din care, numai pentru materialul de plantare s-au cheltuit între 5.000 şi 6.000 lei, în funcţie de categoria biologică. Din păcate, nici culturile de toamnă nu arată prea bine în zona centrală a ţării, unde temperaturi de minus 5 grade Celsius la începutul lunii aprilie au afectat serios plantele. „Avem cel mai prost grâu şi cea mai proastă rapiţă din ultimii 20 de ani. Nu cred că am mai văzut un sezon «normal» de prin anii 2000“, a spus Romulus Oprea.

Creştere timidă a suprafeţei de cartof şi noi motive de îngrijorare şi pentru cutivatorii vestici

Organizaţia NEPG a cultivatorilor de cartofi din nord-vestul Europei, din care fac parte mai multe asociaţii din Franţa, Belgia, Olanda, Marea Britanie şi Germania, estimează pentru 2019 o creştere uşoară, de 1-2%, a suprafaţei destinate cartofilor de consum. Aceste prime aprecieri au fost făcute la începutul lunii aprilie, urmând ca datele finale să fie adunate pe parcursul lunii iunie. Creşterea de 2% va însemna o suprafaţă totală de aproape 604.000 de hectare. Se pare că este cea mai mare suprafaţă estimată din ultimii 10 ani, scrie în comunicatul organizaţiei NEPG. Tendinţa de uşoară creştere a suprafeţei de cartofi de consum este pusă pe seama industriei de procesare, în special cu destinaţia chips şi congelat. În principalele zone de cultură nu au fost probleme majore în aprovizionarea cu cartofi de sămânţă, dar calitatea şi dimensiunea tuberculilor pentru plantat au creat dificultăţi în acest sezon, pentru toţi europenii, precizează cei de la NEPG, şi binenţeles preţul. Dar nu suprafaţa este cea care contează la final, ci recolta, mai precizează ei. Plantările pentru cartoful timpuriu destinat procesării au debutat conform programului propus. În funcţie de evoluţia vremii, vor continua în aprilie şi mai. Însă, în cele mai multe dintre ţările care fac parte din NEPG, rezervele de apă nu s-au refăcut în totalitate, iar dacă în săptămânile următoare plantării nu plouă mai consistent, acesta va fi al treilea an consecutiv cu deficit de apă, fenomen nu foarte des întâlnit în aceste regiuni. Este evident un motiv de îngrijorare, care va pune presiune din partea fabricilor pe mult-aşteptata recoltă a sezonului 2019/2020 pentru procesare. La acestea se adaugă faptul că stocurile în aceste cinci regiuni sunt cu mult mai reduse decât media ultimilor 5 ani, ceea ce se traduce în creşteri de preţ. Aşadar, speranţe sunt în recolta timpurie de anul acesta (comunicat NEPG).

Alternative pentru CIPC (clorprofam)

Un alt motiv de îngrijorare pentru cultivatori şi procesatorii care depozitează pe perioade mai lungi este faptul că până în vara anului următor cloprofamul (folosit în spaţiile de depozitare ca inhibitor de încolţire a tuberculilor) ar putea fi interzis. Ţările nord-vestice, mult mai afectate decât noi, fac deja schimburi de informaţii privind rezultatele unor teste la substanţe alternative, dar solicită în acelaşi timp o prelungire temporară, cu anumite limite de reziduuri, pentru ca produsul să poată fi utilizat în următorii câţiva ani. (sursă: NorthWestern European Potato Growers NEPG) De altfel, votul CE din luna aprilie asupra acestei substanţe nu a clarificat lucrurile. Conform dr. Chris Hartfield, consultant pe probleme de regulatori din cadrul NFU (o organizaţie la nivel naţional a fermierilor britanici), este puţin probabil ca CE să mai permită folosirea acestui inhibitor. Este posibil, spune consultantul britanic, ca această decizie să fie publicată în următorele două luni, indicând şi datele până când folosirea clorprofam va fi permisă. Această perioadă de graţie va fi probabil de maxim 15 luni de la intrarea în vigoare a deciziei la nivel european. Apoi, fiecare stat membru va decide care este această perioadă de graţie, respectând termenul dat la nivel UE. Un centru de cercetare din Regatul Unit (Sutton Bridge Crop Storage Research) a investit, conform managerului unităţii, 800.000 de lire într-un proiect pentru a găsi alternative cel puţin la fel de eficiente precum cloprofam. Printre acestea se testează combinaţii între cele deja cunoscute (hidrazida maleică, ulei de mentă, etilenă), cu efecte sinergice.

Roxana DRĂGHICI