Cumpărătorul de la supermarket susţine tot agribusiness-ul

În sediul Mewi de la Stoeneşti, la doar câţiva km de Bucureşti, în mijlocul acestei veri clocotitoare, Michael Horsch, cel care a întemeiat acum 30 de ani compania Horsch, actualul lider de pe piaţa mondială a utilajelor de prelucrat solul, a suţinut pentru fermierii români un seminar cu titlul „Viitorul agriculturii azi“.

De fapt, cu Michael Horsch viitorul agriculturii începe chiar mai devreme de azi

Michael Horsch şi-a început discursul cu menţiunea că se află în centrul agricol al României şi că „de aproape 20 de ani de când am luat la pas fiecare ţară din sud-estul Europei, aici am găsit întotdeauna cei mai profesionişti fermieri. Nu îmi explic asta!“. Din sală, pentru că prezentarea a fost interactivă, un fermier român a răspuns: „Poate pentru că majoritatea marilor fermieri români au fost formaţi în perioada de dinainte de revoluţie, atunci când în România se aplicau foarte strict tehnologiile cele mai performante din acea perioadă. Sunt şi acum fermieri români care au făcut în acele timpuri stagii de pregătire în SUA“. După această intervenţie, Horsch a subliniat faptul că a ajuns să producă utilaje din întâmplare. Plecase la 17 ani în SUA, cu gândul de a ajunge fermier. După câţiva ani a revenit în Germania în vizită şi a rămas blocat acolo pentru un an. În acea perioadă a modificat o semănătoare a tatălui său (pentru a putea lucra în sistemul minim tillage văzut în SUA), care era, cum altceva, fermier. Apoi, tatăl lui l-a finanţat să producă încă o semănătoare, pe care el a vândut-o, cu speranţa de a stânge bani ca să-şi facă fermă. Şi uite aşa a devenit mai întâi producător de utilaje şi abia după aceea fermier. Imediat după, Michael Horsch a adus în faţă auditoriului o discuţie avută cu şeful reţelei mondiale de magazine Lidl (o afacere de peste 200 de miliarde de euro anual) despre cum vede acesta viitorul comerţului cu produse agroalimentare şi ce rol ar putea avea Horsch în dezvoltarea acestui concept.

Trasabilitatea produselor va fi următorul pas în comerţul mondial

Dacă clientul din supermarket nu plăteşte pentru produs, nimeni din lanţul agricultori-producători de utilaje şi alte inputuri-traderi-morari-patisericomercianţi nu va avea nimic în cont. Abordarea din perspectiva clientului final, adică a celul care prin cumpărarea produselor asigură, în fapt, tot acest lanţ cu bani i-a fost sugerată de şeful Lidl, care l-a invitat, prin intermediul unui vecin care deţine o renumită fermă de vaci de lapte integrată, unul din furnizorii vestitului lanţ de supermarketuri. Michael Horsch era chiar nedumerit în privinţa discuţiei cu acest om, pe care aproape nu îl cunoaşte nimeni. Această viziune a conectării directe a fermierilor cu piaţa prin intermediul trasabilităţii produsului i s-a părut revoluţionară. Este perfect adevărat că, în lipsa clientului final, toţi ceilalţi ar fi inutili. Aşa că, inclusiv fermierii, trebuie să cultive cerealele cu gândul la cel care va cumpăra în final produsul. De aici s-a ajuns la dezvăluirea unor întregi serii de inovaţii în tehnologie, pe care le aplică pentru prima dată în fermele lui.

Interesantă a fost ideea de a se renunţa la toate soluţiile cu softuri şi monitoare diferite instalate pe diverse utilaje, care costă mult şi doar îi încurcă pe cei care trebuie să asigure servisarea. Conceptul merge pe folosirea tabletei sau a telefoanelor inteligente pentru a face tot ceea ce este acum realizat de către aceste sisteme complexe. Deja în fermele sale se foloseşte acest mod de informatizare. De aici până la transmiterea în timp real a tuturor informaţiilor într-un „mare siloz de date la nivel mondial“, care să asigure o predictibilitate a tuturor operaţiilor efectuate pe parcursul dezvoltării produselor (ce sămânţă ai folosit, ce erbicid sau insecticid ai aplicat şi în ce cantitate, cu ce anume ai fertilizat şi în ce fel, când ai recoltat şi unde ai vândut, cine şi cum l-a folosit pentru hrana animalelor sau pentru obţinerea de produse de panificaţie etc.). Iată care era rolul lui Horsch în această viziune a magnatului Lidl.

Michael Horsch şi fratele său dau tot timpul teme de cercetare inginerilor lor

Din perspectiva fermierului, deoarece acum are trei ferme unde să poată testa toate „aceste nebunii“. O altă direcţie în care Horsch a condus cercetările se referă la limitarea compactării solului, prin folosirea tractoarelor cu şenile cu lăţime minimă de 3 m, şi cu utilaje cu lăţimi de la 12 m în sus, în aşa fel încât pe aceeaşi urmă să calce toate utilajele. Toate acestea asistate de pe telefoane inteligente, fără ca utilizatorii să intervină în proces. Un alt aspect important în munca unui fermier este tratamentul culturilor. Una dintre temele supuse cercetărilor, care este aproape de a deveni realitate, a fost căutarea unei soluţii de a menţine lancea sprayerelor la maximum 25 cm deasupra plantelor, ceea ce ar evita pierderile inutile de substanţă activă şi totodată o limitare a otrăvirii terenului. „Dar pe toate acestea este prea devreme să le încercaţi în fermele voastre. Deocamdată sunt doar nebuniile mele“, spune cu umor Markus Horsch aproape după fiecare descriere a unei idei care, mai mult ca sigur, va primi o medalie la viitoarele expoziţii Agritechnica. Markus Horsch a mai vorbit şi despre soia convenţională, care va fi viitorul, dar şi despre limitarea folosirii erbicidelor şi a pesticidelor prin realizare de tehnologii care să lupte mecanic împotriva buruienilor. Asta mai ales în perspectiva iminentă a interzicerii glifosatului.

Acum este posibilă şi plantarea bob cu bob la grâu

Una dintre aplicaţiile care fac posibil acest lucru este un dispozitiv care se poate ataşa oricărei semănători Pronto, pentru a permite însămânţarea grâului bob cu bob. Este o modalitate viabilă pentru a evita apariţia fraţilor care consumă resursele fără să fructifice, iar într-o zonă cu precipitaţii reduse, cum este şi România, acest deziderat ar fi minunat. Prin această tehnologie se poate reduce şi cantitatea de sămânţă folosită, chiar şi până la 100 kg/ha, pentru că grâul poate dezvolta 4-5 fraţi care înrădăcinează.

O altă temă a vizat preţul cerealelor în contextul mondial actual. Horsch a subliniat că 2014 şi 2013 au fost ani agricoli de excepţie şi că trebuie să privim realitatea ca atare, altfel riscăm să ne facem iluzii. În mod normal, preţurile vor fi în scădere pentru o perioadă scurtă, apoi îşi vor reveni, iar tendinţa pe viitor va fi de creştere. Dar cel mai mult s-a referit la implementarea Sistemului CTF (control traffic farming), care s-a dovedit un real succes. Cel puţin în fermele sale, acolo unde totul merge potrivit acestui sistem. CTF este un mod simplu de a reduce dramatic costurile de producţie (timp, combustibil si utilaje) şi, în acelaşi timp, duce la creşterea randamentului culturilor. Ideea i-a venit atunci când a văzut urmele lăsate pe o solă de utilaje în urma unui sezon. Când a observat cât de dramatic este bătătorit terenul, şi-a zis că „trebuie făcut ceva“.

Acum foloseşte utilaje cu o cale de rulare pe şenile, la 3 m lăţime, în aşa fel încât toate acestea să calce pe aceeaşi urmă. La recoltare, printr-un sistem adaptat la combine, pleava cade pe urmele tasate, pentru a compensa cumva tasarea excesivă, apoi, cu un cuţit reglat la o adâncime de 40 cm scăpăm de aceasta. Este un sistem complex, care va asigura viitorul unei agriculturi durabile. Dar acest CTF se extinde la toate operaţiunile din fermă în aşa fel încât utilizatorii devin aproape asistenţi. Simpozionul a fost complex şi este mai mult decât imposibil să vă povestesc în două-trei pagini ceea ce s-a discutat în mai mult de două ceasuri, mai ales că fiecare cuvânt rostit era la locul lui. Nimic în exces. Nimic fără un rost, doar perfect. Ca de altfel şi utilajele Horsch!

Tudor CALOTESCU