Curtea de Conturi Europeană examinează măsurile excepţionale de pe piaţa laptelui şi a produselor lactate

Curtea de Conturi Europeană examinează în prezent măsurile excepţionale pe care UE le-a luat pentru a remedia perturbările care au avut loc pe piaţa laptelui şi a produselor lactate între 2014 şi 2017. Curtea evaluează dacă aceste măsuri, care au costat aproximativ 740 de milioane de euro de la bugetul UE, au fost concepute în mod adecvat şi dacă au atenuat în mod corespunzător efectele perturbărilor pieţei.

De asemenea, Curtea va verifica în ce măsură Comisia Europeană şi statele membre sunt, în prezent, mai bine pregătite pentru eventuale perturbări viitoare pe piaţa laptelui şi a produselor lactate.

Producţia de lapte este cel mai important sector agricol al UE ca valoare (58 de miliarde euro în 2018) şi reprezintă în prezent aproximativ 14% din producţia agricolă. Pentru a împiedica scăderea preţurilor pentru produsele lactate la niveluri nesustenabile, sunt instituite măsuri - cunoscute sub denumirea de „plasă de siguranţă“ - pentru a elimina temporar unele surplusuri de pe piaţă. Aceste măsuri includ achiziţionarea şi depozitarea publică şi privată a excedentelor de unt şi de lapte praf degresat. În perioada 2014-2015, preţurile la producătorii de lapte din UE au scăzut cu circa 10 cenţi per litru, ajungând la aproximativ 30 de cenţi. Comisia a considerat că sectorul laptelui se confruntă cu perturbări pe piaţă din cauza unui dezechilibru la nivel mondial privind cererea şi oferta, în care a jucat un rol şi interdicţia impusă de Rusia la importul de produse agricole şi alimentare provenite din UE. Drept urmare, Comisia a luat măsuri excepţionale pentru a veni în completarea „plasei de siguranţă“. Până la 31 martie 2015, UE a aplicat un sistem de cote pentru lapte, prin care se urmărea plafonarea producţiei globale de lapte din UE. Bugetul alocat de UE pentru plasa de siguranţă a fost de 45,3 milioane de euro pentru perioada 2015-2017. Aceste măsuri erau menite să furnizeze un ajutor temporar excepţional acelor crescători de animale şi producători de lapte care erau cei mai afectaţi de perturbările pieţei. Statele membre aveau posibilitatea de a completa finanţarea din partea UE cu finanţare din bugetele lor naţionale. „Producătorii de lapte au fost grav afectaţi de o scădere semnificativă a veniturilor lor“, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curţii de Conturi Europene care conduce auditul. „Curtea va analiza dacă bugetul UE a fost cheltuit în mod adecvat pentru a-i ajuta pe aceştia să depăşească criza cu care se confruntau şi dacă comisia este pregătită pentru eventuale perturbări viitoare ale pieţei.“ Curtea a publicat o analiză preliminară de audit privind răspunsul UE la perturbările de pe piaţa laptelui şi a produselor lactate din perioada 2014-2017. Analizele preliminare de audit furnizează informaţii cu privire la o activitate de audit în curs şi sunt menite să servească drept sursă de informaţii pentru cei interesaţi de politica sau de programele auditate. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat spre sfârşitul anului 2020.

Curtea va analiza politica adoptată de comisie pentru acest sector şi datele statelor membre în materie şi va colecta informaţii de la fermieri, de la organizaţii profesionale şi de la părţi interesate din industria laptelui. De asemenea, Curtea va efectua vizite de audit în Franţa, Italia, Irlanda şi Finlanda pentru a examina modul în care măsurile respective au fost puse în practică. Principalele ţări producătoare de lapte de vacă sunt Germania, Franţa, Regatul Unit, Ţările de Jos, Polonia şi Italia. Două treimi din cantitatea totală de lapte prelucrată de fermele de lapte sunt utilizate pentru producţia de brânzeturi şi de unt.