Dacian Cioloş: «Măsurile propuse de Comisie trebuie să fie însoţite şi de finanţare adecvată»

Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi preşedinte al organizaţiei politice PLUS, a discutat cu reprezentanţi ai sectorului agricol românesc despre nevoile de acţiune la nivel european, astfel încât aceştia să se simtă sprijiniţi în eforturile lor de a depăşi dificultăţile create de COVID-19. Totodată, acesta s-a implicat activ la nivelul instituţiilor europene şi a susţinut necesitatea creşterii suportului financiar pentru producătorii europeni.

„Criza sanitară a declanşat şi o criză socioeconomică. Acum, extrem de important este să evităm şi o criză alimentară, ajutând producătorii cu finanţe, simplificarea procedurilor şi noi mecanisme de distribuţie în contextul actual. Am discutat într-o videoconferinţă cu reprezentanţi ai sectorului agricol din România despre măsurile necesare la nivel european şi naţional astfel încât lanţul alimentar producător-procesator- consumator să funcţioneze şi în condiţii de criză şi să nu apără ameninţări la adresa siguranţei alimentare. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un pachet de măsuri excepţionale, măsuri pe care le susţin şi pe care le doresc aplicate rapid: sprijin în sectorul piscicol pentru încetarea temporară a activităţii de pescuit şi pentru depozitarea pe timp limitat a produselor pescăreşti şi de acvacultură; prelungirea perioadei de depunere a cererilor de plată pentru subvenţii; majorarea avansului pentru plăţile directe şi plăţile pentru dezvoltare rurală şi mai multă flexibilitate în sectoarele care necesită verificare la faţa locului.

La nivel naţional, reprezentanţii fermierilor au cerut adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să-i ajute să facă faţă noilor provocări: mecanisme financiare pentru susţinerea viitoarelor campanii agricole; flexibilitate în derularea unor programe cu fonduri europene; sprijin pentru aprovizionarea cu furaje necesare fermelor zootehnice; proceduri mai simple pentru constatarea pagubelor produse de seceta severă. După discuţiile cu fermierii români voi solicita Comisiei măsuri pentru sprijinirea activităţilor agricole, sector extrem de important mai ales pentru securitatea alimentară: creşterea la 100% a cofinanţării europene pentru programele de dezvoltare rurală; creşterea procentului pentru plata în avans a subvenţiilor agricole; creşterea fondului de criză din Politica Agricolă Comună.“

Despre măsurile care au fost luate până în prezent la nivelul UE, Cioloş consideră ca sunt un prim pas şi că sunt departe de a fi suficiente, având în vedere amploarea provocărilor care urmează pentru fermierii europeni: „În întreaga Europă, fermierii sunt în prima linie pentru a se asigura că, în ciuda condiţiilor de izolare şi carantină, producţia de alimente continuă în condiţii bune. În acelaşi timp, ei se confruntă cu o prăbuşire a preţurilor şi cu modificări de distribuţie pe piaţă, în special cei care erau furnizori pentru restaurantele închise în aceste zile. Nu doar criza COVID-19 agită pieţele agricole. Se adaugă şi o secetă de primăvară deosebit de severă, care deja afectează câteva milioane de hectare în România. Acest lucru creează condiţiile pentru o dublă criză pentru mulţi fermieri şi nevoia de măsuri urgente pentru ei. La nivel european, Comisia a anunţat măsuri de reglementare excepţionale pentru sectoarele de lapte, carne, horticultură, fructe şi legume sau vin, dar acestea nu sunt însoţite şi de finanţare adecvată şi se bazează prea mult pe capacitatea de finanţare naţională, care este foarte diferită de la un stat membru la altul.

Voi pleda la nivelul Comisiei pentru găsirea de noi mijloace financiare pentru a ajuta fermierii. Deja am susţinut ideea unei reforme a rezervei de criză prevăzută în Politica Agricolă Comună, astfel încât să fie consolidată începând cu 2021, pentru a face faţă unor situaţii similare cu ceea ce trăim azi. Mă bucur că şi comisarul pentru Agricultură a spus că este în favoarea acestei reforme. Politica Agricolă Comună mai are nevoie de ajustări, dar deja permite exploatarea completă a solidarităţii europene, cu ajutorul tuturor fermierilor, dacă beneficiază şi de bani suficienţi. Astăzi, această solidaritate trebuie să funcţioneze pe deplin, cu răspunsuri europene reale şi nu printr-o renaţionalizare a gestionării crizelor. Aşa că, dincolo de măsurile naţionale, România trebuie să se conecteze la nivel guvernamental la discuţiile UE şi voi da şi eu o mână de ajutor, cu mijloacele pe care le am“, a mai afirmat Cioloş.

Oportunităţi pe timp de criză

În opinia sa, criza a scos la iveală o nouă oportunitate pentru producătorii agricoli locali.

„Mulţi cetăţeni au înţeles că în astfel de situaţii limită este bine să existe posibilitatea de aprovizionare cu alimente proaspete din vecinătatea zonei în care locuieşti, să poţi comanda online legume proaspete, lactate, mezeluri de la producători de care nici nu ştiai că există şi pe care i-ai descoperit de nevoie. Am văzut ce oportunitate s-a creat când producătorii locali împreună cu patronii de restaurante s-au organizat pentru a pregăti şi livra pachete de produse alimentare proaspete, unele direct de la fermieri, altele gătite pentru livrare în bucătăriile restaurantelor. Pornind de la această experienţă, România îşi poate regândi sistemul agroalimentar naţional şi poate permanentiza legătura între producătorii locali şi restaurante sau producători locali şi direct consumatori, care s-au creat pe timp de criză.

Într-un astfel de sistem agroalimentar local şi-ar avea locul inclusiv producători de cereale care acum exportă doar materie primă în mare parte, sau crescători de animale care acum exportă animale vii şi care, cu ajutorul statului, s-ar putea orienta spre produse cu valoare adăugată mai ridicată, ce în mare parte ar putea fi absorbite de o piaţă locală care învaţă, iată, în sfârşit, să consume din proximitate.

Iată cum o criză poate deveni o oportunitate atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru o ţară ca România. Cu condiţia să priveşti în perspectivă, să ridici privirea şi să te pregăteşti să valorifici inteligent această oportunitate.“

Ana IONIŢĂ