Dăunătorul Tanymecus dilaticollis, în dezbaterea fermierilor

Acesta a fost subiectul propus de Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), în cadrul evenimentului desfaşurat pe data de 10 august a.c, organizat în localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Ialomiţa, deoarece pagubele produse de dăunătorul polifag la porumb şi floarea-soarelui, în sudul şi sud-estul ţării, sunt imense, compromiţând în totalitate culturile în condiţiile unei infestări puternice.

Structura APPR cuprinde o componentă importantă pentru fermieri, şi anume cea de testare - activitate desfăşurată independent şi care le permite membrilor săi acces la o bază ştiinţifică valoroasă. Numărul culturilor de interes a crescut, cuprinzând pe lângă porumb şi pe cele de floarea-soarelui, cereale păioase şi sorg, iar aspectele vizate fac referire la genetică şi tehnologiile de cultivare. Decizia Comisiei Europene de interzicere a neonicotinoidelor, respectiv imidacloprid, clothianidin şi thiametoxam, pe motiv că sunt dăunătoare pentru albine, şi pentru care s-a obţinut 5 ani la rând derogare pentru ca fermierii români să le poată utiliza, a condus la derularea unui proiect intern al APPR cu scopul de a găsi alte soluţii pentru combaterea insectei Tanymecus. Proiectul a demarat în 2017, iar testarea a luat în calcul trei variante de combatere; anul acesta, asociaţia a avut în testare 10 variante comparative, în cinci locaţii din ţară. La acest proiect şi-a adus aportul şi Emil Georgescu, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. „În urmă cu doi ani, APPR a iniţiat acest proiect de cercetare aplicată (care nu este foarte amplu), pentru că ne-am dorit ca împreună cu cercetătorii, cu cei care au dorit sa ne spijine, să vedem ce soluţii găsim pentru combaterea acestui dăunător. Din punctul nostru de vedere, acum avem doar concluzii preliminare, însă doresc să punctez că nu prea avem soluţii (notă: în afara neonicotinoidelor). Ne dorim ca cei care iau decizii pentru fermieri să le ia în cunoştinţă de cauză şi să înţeleagă cât de păgubitor este dăunătorul pentru România şi cât de grav afectează culturile de porumb şi floarea soarelui“, a afirmat Alina Creţu, director executiv al APPR. În opinia sa, aşa cum apare şi într-o comunicare a CE, fermierii sunt printre cei mai importanţi gardieni ai mediului. „Am început o colaborare cu organizaţiile de apicultori, cu Institutul pentru Apicultură, pentru că  trebuie să existe comunicare deoarece în lipsa ei dăm foarte uşor vina unii pe alţii. Fiecare dintre noi are o responsabilitate şi atât timp cât cineva nu îngrădeşte cu argumente activitatea celuilalt atunci acesta trebuie lăsat să-şi facă în continuare treaba.“ Referitor la testările pe care asociaţia le efectuează - care urmăresc cea mai productivă şi avantajoasă genetică, cele mai potrivite produse de protecţia plantelor pentru anumite situaţii etc., Alina Creţu a precizat că acestea nu sunt pe placul companiilor furnizoare de inputuri pentru agricultură, dar că trebuie să existe un parteneriat pentru a se găsi soluţii avantajoase pentru ambele părţi, iar ele pot veni şi de jos în sus. Rezultatele obţinute din testările efectuate de APPR nu trebuie puse la îndoială deoarece asociaţia are un protocol încheiat cu Institutul sectorului vegetal din Franţa - Arvalis, care verifică modul în care se realizează cercetarea aplicată. La evenimentul desfăşurat în Ialomiţa au fost prezenţi Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, reprezentanţi ai instituţiilor statului: Maricel Dima, subsecretar de stat în cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Paulina Gabor, director general al Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF), ai companiilor producătoare de seminţe şi produse de protecţia plantelor cu care asociaţia fermierilor colaborează, cercetători, fermieri şi cadre didactice. În intervenţia preşedintelui ASAS s-a făcut cunoscut faptul că instituţia pe care o conduce este implicată în derularea unui proiect naţional, solicitat de MADR, privind impactul neonicotinoidelor asupra albinelor. Acesta a declarat că unele probe, în special cele pentru determinarea substanţelor chimice în miere, apa de gutaţie şi polenul din porumb, au fost trimise la un laborator din afara ţării, pentru acurateţe. „Nu o să cred în consultanţa comercială, ci doar în cea tehnică“, a susţinut fostul ministru al Agriculturii. Cu informaţiile rezultate în urma acestui proiect, România poate motiva necesitatea utilizării neonicotinoidelor în faţa Comisiei Europene. „Ştiu cât este de greu să mergeţi la Bruxelles şi să apăraţi interesele fermierilor din România. Este greu atunci când nu ai dovezi pentru a-ţi susţine punctul de vedere. De aceea avem nevoie de rezultate şi să aducem laolaltă părţile interesate la masa negocierilor“, a adăugat şi Paulina Gabor, director general ANF. Subsecretarul de stat din MADR a declarat că până în luna septembrie vor fi gata rezultatele studiului realizat de ASAS, urmând ca până pe 15 septembrie să se prelucreze aceste date şi să fie transmise comisarului european pentru agicultură, Phil Hogan. Din rândul auditorilor, a luat cuvântul şi dr. ing. Sorin Alexandru Staicu, reprezentant al firmei SMB, care a prezentat alternativa la tratamentul seminţelor cu neonicotinoide. Aceasta presupune utilizarea produsului granulat Belem/Picador şi aplicarea lui de două ori, odată cu semănatul şi atunci când cultura este în curs de răsărire, la 7 zile de la semănat. Cele două aplicări se realizează în doză de 12 kg/ha. Produsul, pe bază de cipermetrin - substanţă nerestricţionată pentru utilizare în UE, are anumite părţi slabe, potrivit datelor prezentate: necesitatea adaptării maşinilor de semănat cu granulatoare şi dispozitive cu difuzoare DXP Fishtail pentru aplicare la semănat şi în benzi pe suprafaţa solului sau folosirea de rampe special construite, precum şi necesitatea a două aplicări. Metoda de combatere presupune un cost mai mare comparativ cu cel cu neonicotinoide. Potrivit lui Alexandru Staicu, în condiţiile unui atac de intensitate medie (5-25 insecte pe mp), soluţia SBM de protecţie prin bariera de insecticid este apropiată ca eficacitate de actuala soluţie cu tratament al seminţelor cu neonicotinoide. Programul evenimentului a cuprins la final mai multe vizite în câmp, ultima fiind la cel cu teste privind combaterea dăunătorului Tanymecus. Asociaţia agricultorilor a luat în calcul 10 variante de testare, fiind supuse analizei mai multe substanţe active, precum tiacloprid, acetamiprid, deltametrin, cipermetrin, neonicotinoide, lambda-cihalotrin etc. Potrivit directorului executiv al APPR, va exista un raport final în urma acestor studii efectuate în cadrul reţelei interne de testare.