De ce are nevoie agricultura romaneasca de o strategie? Care ar fi principalele sale obiective si ce solutii propuneti?

Dialog cu fermierii IULIE 2013

---

Nicolae Sitaru,administrator SC Elsit, localitatea Ciochina, judeţul Ialomiţa

„Agricultura românească are nevoie de o strategie pentru că nu şi-a atins potenţialul pe care îl are, iar principala ţintă a oricărei acţiuni este aceea de a pune în valoare întreaga capacitate de producţie a ţării. Pe de altă parte, sectorul are nevoie de o strategie deoarece schimbările dese de la Ministerul Agriculturii a împiedicat crearea unei viziuni de dezvoltare a agriculturii pe termen lung. Fiecare ministru care a venit la Ministerul Agriculturii a avut propria sa concepţie, unii n-au stat nici măcar un an la conducerea instituţiei, timp insuficient pentru a înţelege problemele cu care ne confruntăm. Cu fiecare schimbare se creează doar bulversare. Avem nevoie de o strategie, dar care să fie agreată de toată lumea şi oricine vine la minister trebuie să respecte o anumită linie directoare. De unde să începem şi ce să facem? Aş propune de la ceva care costă puţin şi asigură eficienţă, şi anume de la aplicarea unor legi bune care au fost discutate şi elaborate împreună cu actorii economici ce activează în acest domeniu. Actuala echipă de la minister nu ştie să ne asculte, nu are exerciţiul dialogului şi nu ia în considerare propunerile bune pe care le înaintăm. Ne cred naivi, ca şi în cazul în care afirmă că subvenţia pentru motorină din acest an o vom primi în 2014, ştiindu-se faptul că nici o lege nu se aplică retroactiv. Un punct-cheie care ar trebui să se regăsească în strategie este dezvoltarea sectorului de irigaţii, dar înainte însă de finalizarea canalelor ar fi folositor să putem utiliza sistemele de irigaţii care să valorifice apele interioare. Pentru aceasta am avea însă nevoie de o lege. Un alt obiectiv al strategiei ar trebui să fie comasarea terenurilor, pentru că şi aici, după mai bine de 20 de ani, nu avem o lege. Comisia Prezidenţială a venit cu o strategie. Ministrul Agriculturii vorbeşte despre un master-plan de dezvoltare a agriculturii. Ideea este că agricultura are nevoie de strategie, dar aceasta nu ar trebui să fie a unuia sau a altuia, ci să fie agreată de toată lumea şi să fie în folosul agriculturii. Avem nevoie de legi simple, clare, uşor de aplicat, care să ne ajute în activitatea pe care o desfăşurăm.”

---

Mihai Afiliu, administrator SC Afiliu Trans SRL,
localitatea Amaru, judeţul Buzău

„Avem nevoie de o strategie pentru a face progrese în agricultură. Toate ţările din UE au o strategie pe agricultură şi sunt interesate să dezvolte acest sector. Însă noi vorbim mult, discutăm despre potenţialul agricol pe care îl are agricultura, dar nu se face nimic. Când nu plouă, se vorbeşte despre necesitatea sistemelor de irigaţii. Guvernele se schimbă, miniştrii de asemenea. Ne lipseşte o strategie. Cea prezentată de comisia prezidenţială este foarte complexă, la ea au lucrat oameni importanţi de ştiinţă şi cuprinde toate problemele din agricultură, dar aceasta trebuie să fie şi aplicată, respectată. Trebuie eliminate interesele personale şi de grup, ca să predomine interesul naţional. Primul obiectiv al strategiei trebuie să fie cadastrarea terenurilor agricole, fără de care comasarea şi investiţiile în sistemele de irigaţii nu se pot realiza. În rest, noi ştim ce să facem ca să obţinem producţii mari şi să devenim competitivi.”

---

Mihai Petcu, administrator Agroindustriala
Pantelimon, judeţul Ilfov

„Este necesară o strategie în agricultură pentru a rezolva problemele din sector. De la o astfel de strategie aştept o măsură de a nu rămâne singura ţară europeană care îşi vinde pământul. România este salvată şi datorită faptului că 40% din locuitori trăiesc în mediul rural şi un minimum de suprafaţă de pământ a supravieţuit pentru că este principala lor sursă de hrană şi venit. Terenurile agricole le vor cumpăra în mare procent străinii, pentru că băncile îi împrumută pe termene lungi, cu dobândă de 1-2%, şi fermele mari, care sunt capitalizate. Va suferi cel mai mult clasa de  mijloc. Uniunea Europeană are în vedere dezvoltarea fermelor medii şi există o logică în această măsură, pentru că nu văd de ce ar trebui ca toate fermele să aibă zeci de mii de hectare când toţi trăim pe pământul acesta. După părerea mea, nu s-au găsit până acum soluţii viabile care să împiedice vânzarea terenurilor agricole către străini. Nu există credite avantajoase care să vină în sprijinul fermierului român. De ce nu ne-am uitat în jur când am desfiinţat CAP de mii de hectare, greşind total, şi de ce nu ne uităm acum la vecinii noştri unguri, care nu vând terenurile agricole cetăţenilor străini? Dacă ei nu vând, noi de ce vindem? Alte probleme din agricultură sunt accesul limitat al micilor fermieri la credite şi birocraţia stufoasă. Nici o lucrare de doctorat nu îţi ia atât de mult timp cât îţi ia să obţii aprobări ca să împrăştii gunoi de grajd pe tarlaua ta. Trebuie eliminată birocraţia, iar tinerii sprijiniţi să se instaleze în mediul rural. Celor cu studii universitare ar trebui să li se acorde mai multe facilităţi.”

---

Mircea Croitoru,
preşedintele Grupului de producători „Legume-Fructe Matca”

„În primul rând, trebuie să elimine birocraţia pentru a avea acces facil la fondurile europene. Foarte mulţi bani s-au blocat pe sectorul pe care îl reprezint şi nu ştiu câte ferme mici au reuşit să se modernizeze, tocmai din cauza birocraţiei şi a punctajului mic acordat proiectelor de investiţii în legumicultură. Strategia trebuie să cuprindă măsuri care să sprijine fermierul român şi să-l protejeze în faţa importurilor masive. La ora actuală ne confruntăm cu preţuri foarte mici la valorificarea producţiei legumicole din cauza importurilor mari de legume din Turcia. Ne-am bucura foarte mult dacă s-ar lua măsuri de protecţie, dacă s-ar face la vamă un control al conţinutului de nitraţi şi de reziduuri din legumele şi fructele care intră pe piaţa românească, pentru a limita aceste importuri. Verificările din ultima perioadă au scos la iveală că atât cele aduse din Turcia, cât şi cele din Comunitatea Europeană nu respectau standardele de calitate. Pentru a stopa aceste importuri, am putea lua exemplul Poloniei, care importă doar atât cât să acopere necesarul de consum, iar restul este asigurat din producţia proprie. La noi lucrurile stau altfel. De exemplu, acum este sezonul pepenilor, când fermierii români ies cu ei pe piaţă, însă această piaţă este de mult invadată cu pepeni aduşi din Grecia. Noi ne chinuim, muncim, ca în final să constatăm că nu putem recupera nici măcar costurile de producţie. În opinia mea, strategia comisiei prezidenţiale este una foarte bună, o ştiu, pentru că am discutat cu cei care au contribuit la ea şi chiar eu am înaintat câteva propuneri, în special pe înlesnirea accesului la banii europeni pentru a ne putea moderniza fermele. Susţin ideea constituirii fermelor familiale şi mărirea plafonului de sprijin pentru micii fermieri la cel puţin 5.000 de euro, ca să fie un adevărat sprijin pentru cei care doresc să investească şi să fie performanţi. Lipsa fermierilor tineri în sector ar trebui să ne îngrijoreze şi de aceea această problemă ar trebui cuprinsă în strategie. De asemenea, în strategie trebuie să se regăsească şi măsuri care vizează creşterea gradului de pregătire profesională pentru că în sector ne confruntăm cu lipsa oamenilor specializaţi. Dacă acum avem o strategie naţională, rămâne doar ca politicul să se trezeasă şi să vină în sprijinul agriculturii, al tuturor. Dacă vor să repornim motorul economiei, şi acesta este agricultura, trebuie să existe acord politic, căci altfel nu va fi pusă în practică.”

Ana MUSTĂŢEA

---

revista, agricultura, vegetal, zootehnie, fermieri, producatori agricoli, ajutor de stat, subventii, madr, ministerul agriculturii, financiar, politica agricola, legislatie agricola, romania