De ce nu se investeste in cercetare?

Cu 4 milioane de hectare de teren necultivate si jumatate din statiunile de cercetare in faliment, gogosarii, rosiile si castravetii din sere sunt din samanta turceasca sau olandeza. Se intampla deseori ca cercetatorii de la Institutul Vidra de langa Bucuresti sa ramana fara curent, caldura, apa calda sau bani si sa nu poata prelungi brevetele pentru putinele soiuri autohtone. Asa ca ungurii vand samanta de gogosar ce seamana perfect cu samana romaneasca.

Ispite pentru concurentii europeni sunt si Redo, Pontica, Viorica, Georgel si Daniela, soiuri de legume romanesti. Cata vreme cercetatorii de la Vidra nu au cu ce sa produca seminte pentru sere, hibrizii, singurele soiuri ce nu pot fi falsificate, sunt acum in laboratoare pasari rare. "Siriana" de pilda, creata de Costel Vanatoru de la Buzau este printre putinii hibrizi cu sanse reale sa concureze rosiile din import in 2011.

Specialistii romani ar putea produce vagoane de seminte, dar au ramas cu mii de pasi in spatele cultivatorilor din Israel, Turcia si Olanda. N-au primit la timpul potrivit de la Ministerul Agriculturii un milion de euro pentru dezvoltarea unor soiuri rezistente la schimbarile climatice, iar astazi romanii platesc de 15 ori mai mult pentru seminte din Ucraina, Olanda sau Bulgaria.