De la agricultura de precizie la agricultura digitală

A treia ediţie a conferinţei organizate de TMT PR la final de februarie, având ca temă Agricultura de Precizie, a reunit în sală circa 200 de invitaţi. Subiectul, foarte complex şi cu aplicaţii pentru toate sectoarele agricole, a fost dezbătut atât de firme furnizoare de echipamnete şi soluţii IT, cât şi de fermieri (români sau străini) care au implementat deja unele dintre aceste soluţii şi au venit cu primele rezultate, de reprezentanţi ai cercetării private sau din universităţi agricole, precum şi factori de decizie sau cei care oferă soluţii de finanţare.

Prezentările au fost deschise de invitatul din partea COPA-COGECA, Tobia Capuzzo, ofiţer politici cercetare-inovare, care a punctat în câteva idei despre importanţa agriculturii de precizie, a colectării datelor şi luarea unor decizii pe fundamente ştiinţifice. El a mai atras atenţia asupra necesităţii transparenţei şi a încrederii în împărtăşirea datelor de către fermieri, a accesului la finanţare şi investiţii a tinerilor fermieri, stabilirii unor reguli clare (a unui cod de conduită) între parteneri etc.

Încercând să explice fermierilor români ce înseamnă de fapt precizie şi agricultură digitală şi să contureze o imagine de ansamblu a acestui concept, Viorel Marin, preşedinte ANAMOB şi colider AgriHubs Europa SE, a diferenţiat cei doi termeni: „Agricultura de precizie este un precursor, fixează o linie directoare, adică decizii asistate de calculator. Agricultura digitală face un pas înainte, decizia este executată de calculator. Se va ajunge ca decizia şi execuţia unor lucrări agricole să fie făcute fără participare umană. Cu alte cuvinte, agricultura de precizie nu mai intră în categoria de inovare“, primele prezentări în acest domeniu fiind făcute cu circa 20 de ani în urmă în SUA şi în Regatul Unit. El a mai vorbit şi despre proiectele SmartAgriHubs, care vor începe să fie finanţate după anul 2020: „De la finanţarea cercetării fundamentale s-a trecut la finanţarea inovării, a cercetării aplicative. Acum se fixează viitorul pentru următorii 20 de ani. De aceea, în urmă cu doi ani a început lucrul la unul dintre cele mai ambiţioase proiecte europene - platforma agroalimentară IOF (Internet of Food and Farm). Lucrând la ea, europenii au înţeles că lipseşte fundamentul - organizarea fermierilor. Pentru deceniul următor s-a stabilit o nouă formă de organizare în care va conta apartanenţa lor (a cooperativei/asociaţiei) la unităţi de cercetare agricolă, alături de firme de IT, în care proiectele care cer finanţare trebuie să aducă noutăţi. Finanţările vor începe prin 2021-2022.

SmartAgriHubs însemnă că trebuie să îi învăţăm pe fermieri să se pună în contact cu elemente de noutate din cercetare, cu firmele de IT. Să vină cu proiecte de cercetare-inovare care, prin programul pe care îl coordonăm, să primească finanţare pe granturi de 200.000 de euro. Aceste proiecte ar trebui să genereze produse inovative care să valoreze cu mult mai mult pentru fermieri decât valoarea grantului. Peste numai 5 ani, cine nu este conectat nu va mai exista“, a accentuat Viorel Marin ideea expusă de el. Invitaţii din partea ambasadelor Olandei - Arie Veldhuize şi Franţei - Michel Cywinski au subliniat în acest context legăturile strânse cu ţara noastră, arătând în acelaşi timp direcţiile de finanţare a inovării în agricultură în funcţie de interesele specifice fiecărei ţări şi dorinţei cetăţenilor.

Tehnologia de precizie nu te face un fermier mai bun

De o atenţie deosebită au beneficiat fermierii care au venit să prezinte rezultatele obţinute după implementarea diferitelor soluţii tehnologice de precizie şi/sau digitale în ferme. Unul dintre pionierii în Europa în acest domeniu este olandezul Iacob van den Borne, membru activ în grupul de lucru dedicat agriculturii de precizie din Comisia Europeană. Exploatează o suprafaţă totală de 900 ha, din care circa jumătate este alocată culturii de cartof, restul fiind ocupat de sfeclă de zahăr şi cereale. El a explicat în detaliu de unde a pornit. Având ca punct de plecare carnetul în care bunicul său nota zilnic ce făcea şi ce observa pe câmp (o agricultură de „precizie“ empirică), în 2006, când a preluat ferma împreună cu fratele său, a decis că va investi în acest domeniu. „Mulţi cred că tehnologia digitală ajută să fii un femier mai bun, să obţii recolte mai mari. De fapt, tehnologiile mai vechi te învaţă să fii fermier, te aduc mai aproape de fermă, de pământ. Tehnologiile noi te ajută să îmbunătăţeşti procesele, să devii mai eficient, mai rentabil, dar nu să fii un fermier mai bun“, crede Iacob, care a spus că pentru el tehnologia de precizie este la fel de veche ca şi ferma. Motivul investiţiei fost nu extinderea, ci obţinerea unei producţii mai mari, mai de calitate de pe aceeaşi suprafaţă, prin optimizarea fiecărei operaţiuni în fermă, de la arat până la recoltat şi depozitat. „Agricultura de precizie este simplă, trebuie doar să aduni mereu date noi. Combinând aceste date în permanenţă, poţi construi o hartă a potenţialului fiecărui teren. Dacă ştii ce poate da fiecare metru pătrat din fermă, poţi optimiza producţia“, a explicat el principiile preciziei. După câţiva ani de încercări, a revenit mereu la bază, adică la pământ, la cunoaşterea în detaliu a solului, a calităţii acestuia, a tot ce conţine. A vorbit despre „bateria“ din sol, care este de fapt conţinutul de nutrienţi disponibili plantelor. În funcţie de acest factor se decid soiul, densitatea, fertilizarea variabilă etc. Datele colectate din aer şi de la nivelul plantelor l-au ajutat să prevadă mai bine momentul cel mai propice de aplicare a tratamentelor fitosanitare, unde vor fi aplicate, în ce doze şi pe ce suprafaţă etc. Tot ce colectează senzorii răspândiţi în fermă, dublat de imagini din satelit/drone formează o hartă a fermei, un fel de listă cu parcele bune şi mai puţin bune. Ca strategie de lucru, a împărţit ciclul de producţie în 14 paşi: trei pe parcursul iernii, când face scanarea terenului la sol şi din satelit şi calculează liniile de deplasare; trei în primăvară (fertilizarea, modelarea terenului şi plantare variabilă), şase pe timpul verii (protecţia plantelor, irigare fertilizare etc.) şi la final recoltarea şi depozitarea. Fiecare ieşire în câmp înseamnă o nouă serie de date colectate, care sunt integrate într-o platformă unde sunt analizate şi interpretate. La final, fermierul olandez a ţinut să sublinieze că „agricultura de precizie funcţionează cel mai bine atunci când toţi fermierii o practică. Altfel poate fi prea scumpă. De aceea am înfiinţat o companie prin care facem teste şi ajutăm alţi fermieri să îmbunătăţească procesul tehnologic. Avem în acest program mai mult de 150 de ferme, companii comerciale care fac diverse teste. Astfel, folosind tehnologii de precizie, ştim ce produs funcţionează şi cum, fermierii nu mai primesc zeci de pagini despre cum acţionează o substanţă, doar se uită la aceste hărţi. Lucrăm cu toată lumea care doreşte să lucreze cu noi: universităţi, companii de software etc.“. Mihai Solomei, reprezentant Agricost, a vorbit despre cum lucrează cu acest tip de date şi ce rezultate s-au obţinut în fermă în urma folosirii lor, material descris într-un număr anterior al revistei „Agrimedia“.

Despre tehnologii de precizie aplicate în pomicultură a vorbit Gisbert Hakkert, expert în biostimulatori şi fertilizanţi în cadrul unei cooperative olandeze. Pentru zootehnişti a vorbit Ionuţ Lupu, preşedinte Holstein RO, care a făcut mai multe precizări cu privire la producţia de lapte de la noi şi la rezultatele privind genetica animalelor, obţinute în laboratorul asociaţiei, situat la acest moment între primele 10 din Europa.

Tehnologii şi soluţii

The Climate Corporation, SyswinSolution, Origin Group, ESElektro sau chiar Facultatea de Agricultură de la Timişoara au fost printre cei care şi-au prezentat tehnologiile şi aparatura de colectare şi interpretare a datelor, iar ing. Georgeta Dicu, reprezentant Expert Agribusiness şi Seminţe Fundulea, le-a vorbit fermierilor despre genetica porumbului şi hibrizii româneşti ai acestor companii.

Bogdan Chivărsuţă, Climate Corporation - divizia de agricultură digitală a companiei Bayer, le-a propus cultivatorilor aplicaţia Fieldview, o platformă care ajută la colectarea, stocarea şi vizualizarea datelor prin intermediul unui driver, dispozitiv ce permite vizualizarea oriunde şi oricând în timp real a datelor. Primul pas este instalarea FieldView Drive în interiorul cabinei, care se conectează la portul de diagnoză CAN, preia atât datele de la utilaj, cât şi cele din teren. Acesta conectează echipamentul la dispozitivul mobil iPad prin Bluetooth, monitorizând şi afişând datele în timpul parcurgerii terenului. Pasul următor presupune vizualizarea şi catalogarea datelor adunate şi analiza lor, adică legăturile de cauzalitate între rezultatele obţinute şi practicile şi produsele folosite. Pasul trei este al diagnosticării şi al prescrierilor de semănat cu densitate variabilă şi fertilizare cu doză variabilă. Toate aceste date se pot urmări de la distanţă, cu o opţiune specială a aplicaţiei. „Ceea ce ne diferenţiază este că suntem parte dintr-o companie de agricultură, avem o bază de date de zeci de ani care ajută la perfecţionarea continuă a algoritmilor, a diagnosticării şi prescrierilor“, a mai spus managerul Climate, care a prezentat şi câteva date statistice despre aplicaţia Fieldview: 45% din utilizatori fac testări în câmp, s-au adunat date de producţie de la peste 2.000 de hibrizi; în circa 2/3 din loturi se testează diferite brand-uri.

SysAgria, soluţia dezvoltată de cei de la Syswin, este un sistem inteligent de monitorizare şi control în timp real al parametrilor din aer şi sol (peste 92) care se poate folosi în orice domeniu (legumicultură şi floricultură, pomicultură, viticultură, cultură mare, plante tehnice, medicinale etc.). Este un sistem independent energetic, nu depinde de vreme, nu necesită o mentenanţă deosebită, nu necesită semnal GSM, acoperă o rază de 30 km între două aparate şi permite crearea unei reţele în funcţie de dimensiunea parcelelor. Ca şi funcţionalităţi, SysAgrya monitorizează şi analizează parametrii solului, aerului şi luminii, identifică modele cu valoare predictivă şi ia decizii în funcţie de tipul de cultură şi de stadiul fenologic, avertizează asupra gradului de risc cu privire la apariţia bolilor şi a dăunătorilor; înregistrează evoluţia meteo şi răspunsul plantelor în raport cu condiţiile externe; face recomandări cu privire la tratamente, fertilizatori şi irigaţii; integrează sisteme automate de comandă şi control solarii/sere, irigaţie, fertilizare, ventilaţie şi sisteme de recoltare. Sistemul este deja implementat în ferme din Călăraşi, Cluj (culturi câmp), Prahova (seră), Arad (plantaţie pomicolă), a enumerat Răzvan Ungurelu, Project Manager, câteva din punctele de testare al aplicaţiei.

O altă soluţie vine de la Origin Enterprises şi se numeşte Rhiza. „Este un sistem de optimizare a costurilor, un pachet în trei paşi: delimitarea şi zonarea terenului; cartare agrochimică de precizie şi recomandări de fertilizare variabilă; monitorizarea şi controlul culturilor pe platforma Contour“, a spus Valerian Iştoc, director Dezvoltare. De asemenea, au pus la punct şi un serviciu de diagnoză foliară, precum şi un sistem de irigare de precizie în colaborare cu Netafim. USAMV Timişoara a prezentat soluţia Teraseya, dezvoltată cu un partener privat, care este dedicat fermelor mici şi mijlocii, putând fi folosit şi pe tractoare/utilaje care nu sunt dotate cu sisteme inteligente de colectare a datelor.

După multitudinea acestor informaţii unde s-a vorbit despre digitalizare, sisteme inteligente etc., Florin Constantin, consultant resurse umane cofondator AGXECUTIVE, a ridicat o problemă: faptul că peste 50% din fermierii români au peste 55 de ani. „Cu cine vor fi ei înlocuiţi? Vin alţii sau vom folosi maşini/roboţi? Trebuie făcut schimbul de generaţii, dar şi de mentalitate.“ Ca specialist în resurse umane, el este convins că omul va rămâne elementul-cheie de decizie care operează cu serviciile de tip Big Data, digital (ERP, BI), AgTech, precizie, sateliţi, drone, roboţi. „Oamenii vor avea nevoie de roboţi, dar decizia aparţine omului“, a mai spus el.

Roxana BĂLAN