De la agricultura de precizie la agricultura digitală

Prezentările au fost deschise de invitatul din partea COPA-COGECA, Tobia Capuzzo, ofițer politici cercetare-inovare, care a punctat în câteva idei despre importanța agriculturii de precizie, a colectării datelor și luarea unor decizii pe fundamente științifice. El a mai atras atenția asupra necesității transparenței și a încrederii în împărtășirea datelor de către fermieri, a accesului la finanțare și investiții a tinerilor fermieri, stabilirii unor reguli clare (a unui cod de conduită) între parteneri etc.

Încercând să explice fermierilor români ce înseamnă de fapt precizie și agricultură digitală și să contureze o imagine de ansamblu a acestui concept, Viorel Marin, președinte ANAMOB și colider AgriHubs Europa SE, a diferențiat cei doi termeni: „Agricultura de precizie este un precursor, fixează o linie directoare, adică decizii asistate de calculator. Agricultura digitală face un pas înainte, decizia este executată de calculator. Se va ajunge ca decizia și execuția unor lucrări agricole să fie făcute fără participare umană. Cu alte cuvinte, agricultura de precizie nu mai intră în categoria de inovare“, primele prezentări în acest domeniu fiind făcute cu circa 20 de ani în urmă în SUA și în Regatul Unit. El a mai vorbit și despre proiectele SmartAgriHubs, care vor începe să fie finanțate după anul 2020: „De la finanțarea cercetării fundamentale s-a trecut la finanțarea inovării, a cercetării aplicative. Acum se fixează viitorul pentru următorii 20 de ani. De aceea, în urmă cu doi ani a început lucrul la unul dintre cele mai ambițioase proiecte europene – platforma agroalimentară IOF (Internet of Food and Farm). Lucrând la ea, europenii au înțeles că lipsește fundamentul – organizarea fermierilor. Pentru deceniul următor s-a stabilit o nouă formă de organizare în care va conta apartanența lor (a cooperativei/asociației) la unități de cercetare agricolă, alături de firme de IT, în care proiectele care cer finanțare trebuie să aducă noutăți. Finanțările vor începe prin 2021-2022.

SmartAgriHubs însemnă că trebuie să îi învățăm pe fermieri să se pună în contact cu elemente de noutate din cercetare, cu firmele de IT. Să vină cu proiecte de cercetare-inovare care, prin programul pe care îl coordonăm, să primească finanțare pe granturi de 200.000 de euro. Aceste proiecte ar trebui să genereze produse inovative care să valoreze cu mult mai mult pentru fermieri decât valoarea grantului. Peste numai 5 ani, cine nu este conectat nu va mai exista“, a accentuat Viorel Marin ideea expusă de el. Invitații din partea ambasadelor Olandei – Arie Veldhuize și Franței – Michel Cywinski au subliniat în acest context legăturile strânse cu țara noastră, arătând în același timp direcțiile de finanțare a inovării în agricultură în funcție de interesele specifice fiecărei țări și dorinței cetățenilor.

Tehnologia de precizie nu te face un fermier mai bun

De o atenție deosebită au beneficiat fermierii care au venit să prezinte rezultatele obținute după implementarea diferitelor soluții tehnologice de precizie și/sau digitale în ferme. Unul dintre pionierii în Europa în acest domeniu este olandezul Iacob van den Borne, membru activ în grupul de lucru dedicat agriculturii de precizie din Comisia Europeană. Exploatează o suprafață totală de 900 ha, din care circa jumătate este alocată culturii de cartof, restul fiind ocupat de sfeclă de zahăr și cereale. El a explicat în detaliu de unde a pornit. Având ca punct de plecare carnetul în care bunicul său nota zilnic ce făcea și ce observa pe câmp (o agricultură de „precizie“ empirică), în 2006, când a preluat ferma împreună cu fratele său, a decis că va investi în acest domeniu. „Mulți cred că tehnologia digitală ajută să fii un femier mai bun, să obții recolte mai mari. De fapt, tehnologiile mai vechi te învață să fii fermier, te aduc mai aproape de fermă, de pământ. Tehnologiile noi te ajută să îmbunătățești procesele, să devii mai eficient, mai rentabil, dar nu să fii un fermier mai bun“, crede Iacob, care a spus că pentru el tehnologia de precizie este la fel de veche ca și ferma. Motivul investiției fost nu extinderea, ci obținerea unei producții mai mari, mai de calitate de pe aceeași suprafață, prin optimizarea fiecărei operațiuni în fermă, de la arat până la recoltat și depozitat. „Agricultura de precizie este simplă, trebuie doar să aduni mereu date noi. Combinând aceste date în permanență, poți construi o hartă a potențialului fiecărui teren. Dacă știi ce poate da fiecare metru pătrat din fermă, poți optimiza producția“, a explicat el principiile preciziei. După câțiva ani de încercări, a revenit mereu la bază, adică la pământ, la cunoașterea în detaliu a solului, a calității acestuia, a tot ce conține. A vorbit despre „bateria“ din sol, care este de fapt conținutul de nutrienți disponibili plantelor. În funcție de acest factor se decid soiul, densitatea, fertilizarea variabilă etc. Datele colectate din aer și de la nivelul plantelor l-au ajutat să prevadă mai bine momentul cel mai propice de aplicare a tratamentelor fitosanitare, unde vor fi aplicate, în ce doze și pe ce suprafață etc. Tot ce colectează senzorii răspândiți în fermă, dublat de imagini din satelit/drone formează o hartă a fermei, un fel de listă cu parcele bune și mai puțin bune. Ca strategie de lucru, a împărțit ciclul de producție în 14 pași: trei pe parcursul iernii, când face scanarea terenului la sol și din satelit și calculează liniile de deplasare; trei în primăvară (fertilizarea, modelarea terenului și plantare variabilă), șase pe timpul verii (protecția plantelor, irigare fertilizare etc.) și la final recoltarea și depozitarea. Fiecare ieșire în câmp înseamnă o nouă serie de date colectate, care sunt integrate într-o platformă unde sunt analizate și interpretate. La final, fermierul olandez a ținut să sublinieze că „agricultura de precizie funcționează cel mai bine atunci când toți fermierii o practică. Altfel poate fi prea scumpă. De aceea am înființat o companie prin care facem teste și ajutăm alți fermieri să îmbunătățească procesul tehnologic. Avem în acest program mai mult de 150 de ferme, companii comerciale care fac diverse teste. Astfel, folosind tehnologii de precizie, știm ce produs funcționează și cum, fermierii nu mai primesc zeci de pagini despre cum acționează o substanță, doar se uită la aceste hărți. Lucrăm cu toată lumea care dorește să lucreze cu noi: universități, companii de software etc.“. Mihai Solomei, reprezentant Agricost, a vorbit despre cum lucrează cu acest tip de date și ce rezultate s-au obținut în fermă în urma folosirii lor, material descris într-un număr anterior al revistei „Agrimedia“.

Despre tehnologii de precizie aplicate în pomicultură a vorbit Gisbert Hakkert, expert în biostimulatori și fertilizanți în cadrul unei cooperative olandeze. Pentru zootehniști a vorbit Ionuț Lupu, președinte Holstein RO, care a făcut mai multe precizări cu privire la producția de lapte de la noi și la rezultatele privind genetica animalelor, obținute în laboratorul asociației, situat la acest moment între primele 10 din Europa.

Tehnologii și soluții

The Climate Corporation, SyswinSolution, Origin Group, ESElektro sau chiar Facultatea de Agricultură de la Timișoara au fost printre cei care și-au prezentat tehnologiile și aparatura de colectare și interpretare a datelor, iar ing. Georgeta Dicu, reprezentant Expert Agribusiness și Semințe Fundulea, le-a vorbit fermierilor despre genetica porumbului și hibrizii românești ai acestor companii.

Bogdan Chivărsuță, Climate Corporation – divizia de agricultură digitală a companiei Bayer, le-a propus cultivatorilor aplicația Fieldview, o platformă care ajută la colectarea, stocarea și vizualizarea datelor prin intermediul unui driver, dispozitiv ce permite vizualizarea oriunde și oricând în timp real a datelor. Primul pas este instalarea FieldView Drive în interiorul cabinei, care se conectează la portul de diagnoză CAN, preia atât datele de la utilaj, cât și cele din teren. Acesta conectează echipamentul la dispozitivul mobil iPad prin Bluetooth, monitorizând și afișând datele în timpul parcurgerii terenului. Pasul următor presupune vizualizarea și catalogarea datelor adunate și analiza lor, adică legăturile de cauzalitate între rezultatele obținute și practicile și produsele folosite. Pasul trei este al diagnosticării și al prescrierilor de semănat cu densitate variabilă și fertilizare cu doză variabilă. Toate aceste date se pot urmări de la distanță, cu o opțiune specială a aplicației. „Ceea ce ne diferențiază este că suntem parte dintr-o companie de agricultură, avem o bază de date de zeci de ani care ajută la perfecționarea continuă a algoritmilor, a diagnosticării și prescrierilor“, a mai spus managerul Climate, care a prezentat și câteva date statistice despre aplicația Fieldview: 45% din utilizatori fac testări în câmp, s-au adunat date de producție de la peste 2.000 de hibrizi; în circa 2/3 din loturi se testează diferite brand-uri.

SysAgria, soluția dezvoltată de cei de la Syswin, este un sistem inteligent de monitorizare și control în timp real al parametrilor din aer și sol (peste 92) care se poate folosi în orice domeniu (legumicultură și floricultură, pomicultură, viticultură, cultură mare, plante tehnice, medicinale etc.). Este un sistem independent energetic, nu depinde de vreme, nu necesită o mentenanță deosebită, nu necesită semnal GSM, acoperă o rază de 30 km între două aparate și permite crearea unei rețele în funcție de dimensiunea parcelelor. Ca și funcționalități, SysAgrya monitorizează și analizează parametrii solului, aerului și luminii, identifică modele cu valoare predictivă și ia decizii în funcție de tipul de cultură și de stadiul fenologic, avertizează asupra gradului de risc cu privire la apariția bolilor și a dăunătorilor; înregistrează evoluția meteo și răspunsul plantelor în raport cu condițiile externe; face recomandări cu privire la tratamente, fertilizatori și irigații; integrează sisteme automate de comandă și control solarii/sere, irigație, fertilizare, ventilație și sisteme de recoltare. Sistemul este deja implementat în ferme din Călărași, Cluj (culturi câmp), Prahova (seră), Arad (plantație pomicolă), a enumerat Răzvan Ungurelu, Project Manager, câteva din punctele de testare al aplicației.

O altă soluție vine de la Origin Enterprises și se numește Rhiza. „Este un sistem de optimizare a costurilor, un pachet în trei pași: delimitarea și zonarea terenului; cartare agrochimică de precizie și recomandări de fertilizare variabilă; monitorizarea și controlul culturilor pe platforma Contour“, a spus Valerian Iștoc, director Dezvoltare. De asemenea, au pus la punct și un serviciu de diagnoză foliară, precum și un sistem de irigare de precizie în colaborare cu Netafim. USAMV Timișoara a prezentat soluția Teraseya, dezvoltată cu un partener privat, care este dedicat fermelor mici și mijlocii, putând fi folosit și pe tractoare/utilaje care nu sunt dotate cu sisteme inteligente de colectare a datelor.

După multitudinea acestor informații unde s-a vorbit despre digitalizare, sisteme inteligente etc., Florin Constantin, consultant resurse umane cofondator AGXECUTIVE, a ridicat o problemă: faptul că peste 50% din fermierii români au peste 55 de ani. „Cu cine vor fi ei înlocuiți? Vin alții sau vom folosi mașini/roboți? Trebuie făcut schimbul de generații, dar și de mentalitate.“ Ca specialist în resurse umane, el este convins că omul va rămâne elementul-cheie de decizie care operează cu serviciile de tip Big Data, digital (ERP, BI), AgTech, precizie, sateliți, drone, roboți. „Oamenii vor avea nevoie de roboți, dar decizia aparține omului“, a mai spus el.

Roxana BĂLAN