Decizii cu impact în agricultură

Un eveniment major în desfăşurare luna aceasta este dezbaterea publică a noului Cod Fiscal şi a legislaţiei subsecvente. Acest important act juridic, care include şi opiniile pertinente ale specialiştilor în domeniu, potrivit iniţiatorilor, va determina o relaxare fiscală benefică, atât pentru populaţie, cât şi pentru întreg spectrul economic din ţara noastră, dacă bineînţeles va asigura predictibilitatea şi echilibrele financiare ale ţării.

Noul Cod Fiscal reglementează începând cu anul 2016 diminuarea per ansamblu a TVA de la 24% la 20%. De asemenea, bazat pe impactul pozitiv al diminuării TVA la pâine, iniţiatorii noului Cod Fiscal preconizează ca, începând din acest an, aceeaşi obligaţie fiscală să fie diminuată pentru legume-fructe, carne etc. Înlesniri fiscale vor mai fi reglementate şi în ceea ce priveşte impozitarea muncii, a CAS datorat atât de angajator, cât şi de angajat. Mediul economic apreciază că după aprobarea noului Cod Fiscal se impune să fie restructurată, simplificată şi actualizată întreaga legislaţie în domeniul muncii, investiţiilor, taxelor pe construcţiile speciale, accizării, redevenţei şi, nu în ultimul rând, a achiziţiilor publice.

La Adunarea Generală a Asociaţiilor Comunelor din România desfăşurată luna precedentă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că prin PNDR comitetele locale vor putea beneficia de investiţii în valoare de 8 miliarde de euro. Primarii prezenţi au semnalat însă că insuficienţa personalului angajat la Oficiile judeţene pentru finanţarea investiţiilor rurale este o cauză a întârzierii implementării unor proiecte, implicit a absorbţiei modeste a fondurilor europene. Cu acelaşi prilej, edilii locali au mai semnalat şi faptul că, în conformitate cu actuala împărţire a zonelor defavorizate, unele comune cu potenţial economic scăzut nu se regăsesc în evidenţa MADR, deci nu pot beneficia de punctaje suplimentare pentru accesarea cu prioritate a fondurilor europene. Această anomalie birocratică ar putea fi corectată prin negociere în cadrul Comisiei Europene, la sfârşitul lunii martie.

Programul naţional de edificare şi modernizare a căilor de comunicaţie rutiere a fost o prioritate pentru factorii decizionali din ultimele două decenii, fiind în esenţă foarte important pentru revigorarea economiei naţionale. Pe acelaşi plan al importanţei decizionale apreciem că se situează şi necesitatea reabilitării irigaţiilor, a combaterii eroziunii solului, respectiv a alunecărilor de teren, a desecărilor, regularizării albiilor râurilor şi consolidării îndiguirilor. Se estimează că numai pentru reabilitarea irigaţiilor sunt necesare alocări de peste un miliard de euro, însă o parte din aceste fonduri se pot obţine prin subvenţii comunitare sau prin parteneriate public-private de la investitori din spaţiul ex-comunitar. Neglijarea unor investiţii urgente în sectoarele sus-menţionate cauzează anual suferinţe fizice şi materiale pentru mii de familii afectate de calamităţi, iar pentru stat pagube ce cumulează 2-3% din PIB! Poate este momentul să se acţioneze ferm în acest domeniu, întrucât inundaţiile, alunecarite de teren şi, peste câteva luni, seceta îşi vor arăta şi în acest an efectele nefaste.

Este o realitate de necontestat că în baza Legii nr. 247/2005 persoanele vârstnice, care nu-şi mai puteau lucra pământul, erau stimulate să-l arendeze pentru a beneficia şi de rentă viageră agricolă. Astfel, terenurile rămase necultivate mulţi ani erau introduse în circuitul productiv, realizându-se astfel de către asociaţiile agricole şi o comasare a acestora, iar bătrânii noştri pauperi îşi completau astfel veniturile cu o modestă sumă. Potrivit opiniei generale, suspendarea efectelor Legii rentei viagere agricole este o decizie contraproductivă, atât pentru stat, cât şi pentru o categorie defavorizată a populaţiei. Urmând exemplul altor state membre ale UE, cel mai recent fiind cel al Marii Britanii, şi ţara noastră ar putea acredita pe lângă misiunile diplomatice ataşaţi economici specializaţi, care ar prospecta oportunităţile de afaceri în spaţiul desemnat şi ar facilita schimburile comerciale bilaterale ale agenţilor economici din ţara noastră. Trebuie să admitem că în actuala conjunctură a globalizării este mai uşor să produci o marfă, decât să o valorifici profitabil!

Simona MUNTEANU