|
|
Un eveniment major în desfășurare luna aceasta este dezbaterea publică a noului Cod Fiscal și a legislației subsecvente. Acest important act juridic, care include și opiniile pertinente ale specialiștilor în domeniu, potrivit inițiatorilor, va determina o relaxare fiscală benefică, atât pentru populație, cât și pentru întreg spectrul economic din țara noastră, dacă bineînțeles va asigura predictibilitatea și echilibrele financiare ale țării. |
Noul Cod Fiscal reglementează începând cu anul 2016 diminuarea per ansamblu a TVA de la 24% la 20%. De asemenea, bazat pe impactul pozitiv al diminuării TVA la pâine, inițiatorii noului Cod Fiscal preconizează ca, începând din acest an, aceeași obligație fiscală să fie diminuată pentru legume-fructe, carne etc. Înlesniri fiscale vor mai fi reglementate și în ceea ce privește impozitarea muncii, a CAS datorat atât de angajator, cât și de angajat. Mediul economic apreciază că după aprobarea noului Cod Fiscal se impune să fie restructurată, simplificată și actualizată întreaga legislație în domeniul muncii, investițiilor, taxelor pe construcțiile speciale, accizării, redevenței și, nu în ultimul rând, a achizițiilor publice.
La Adunarea Generală a Asociațiilor Comunelor din România desfășurată luna precedentă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că prin PNDR comitetele locale vor putea beneficia de investiții în valoare de 8 miliarde de euro. Primarii prezenți au semnalat însă că insuficiența personalului angajat la Oficiile județene pentru finanțarea investițiilor rurale este o cauză a întârzierii implementării unor proiecte, implicit a absorbției modeste a fondurilor europene. Cu același prilej, edilii locali au mai semnalat și faptul că, în conformitate cu actuala împărțire a zonelor defavorizate, unele comune cu potențial economic scăzut nu se regăsesc în evidența MADR, deci nu pot beneficia de punctaje suplimentare pentru accesarea cu prioritate a fondurilor europene. Această anomalie birocratică ar putea fi corectată prin negociere în cadrul Comisiei Europene, la sfârșitul lunii martie.
Programul național de edificare și modernizare a căilor de comunicație rutiere a fost o prioritate pentru factorii decizionali din ultimele două decenii, fiind în esență foarte important pentru revigorarea economiei naționale. Pe același plan al importanței decizionale apreciem că se situează și necesitatea reabilitării irigațiilor, a combaterii eroziunii solului, respectiv a alunecărilor de teren, a desecărilor, regularizării albiilor râurilor și consolidării îndiguirilor. Se estimează că numai pentru reabilitarea irigațiilor sunt necesare alocări de peste un miliard de euro, însă o parte din aceste fonduri se pot obține prin subvenții comunitare sau prin parteneriate public-private de la investitori din spațiul ex-comunitar. Neglijarea unor investiții urgente în sectoarele sus-menționate cauzează anual suferințe fizice și materiale pentru mii de familii afectate de calamități, iar pentru stat pagube ce cumulează 2-3% din PIB! Poate este momentul să se acționeze ferm în acest domeniu, întrucât inundațiile, alunecarite de teren și, peste câteva luni, seceta își vor arăta și în acest an efectele nefaste.
Este o realitate de necontestat că în baza Legii nr. 247/2005 persoanele vârstnice, care nu-și mai puteau lucra pământul, erau stimulate să-l arendeze pentru a beneficia și de rentă viageră agricolă. Astfel, terenurile rămase necultivate mulți ani erau introduse în circuitul productiv, realizându-se astfel de către asociațiile agricole și o comasare a acestora, iar bătrânii noștri pauperi își completau astfel veniturile cu o modestă sumă. Potrivit opiniei generale, suspendarea efectelor Legii rentei viagere agricole este o decizie contraproductivă, atât pentru stat, cât și pentru o categorie defavorizată a populației. Urmând exemplul altor state membre ale UE, cel mai recent fiind cel al Marii Britanii, și țara noastră ar putea acredita pe lângă misiunile diplomatice atașați economici specializați, care ar prospecta oportunitățile de afaceri în spațiul desemnat și ar facilita schimburile comerciale bilaterale ale agenților economici din țara noastră. Trebuie să admitem că în actuala conjunctură a globalizării este mai ușor să produci o marfă, decât să o valorifici profitabil!
Simona MUNTEANU
