Declaraţie comună privind viitorul PAC

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a organizat pe 12 decembrie 2018, la Bucureşti, o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiilor şi Camerelor Agricole din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, care s-a încheiat cu semnarea unei declaraţii comune privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene.

Evenimentul, intitulat Reuniunea Celor Trei Mări, a supus atenţiei câteva subiecte de interes pentru fermieri în viitoarea PAC 2021-2027. Una dintre temele dezbătute a fost bugetul alocat agriculturii europene, iar solicitarea reprezentanţilor a fost ca acesta să fie menţinut cel puţin la nivelul actual, incluzând fondurile de dezvoltare rurală.

Uniformizarea subvenţiilor

„Trebuie să avem un buget puternic pentru a echilibra subvenţiile. Ce propune astăzi Comisia Europeană reprezintă paşi foarte mici către o echilibrare a bugetului pentru agricultură. Trebuie să avem o reacţie mult mai rapidă şi mai puternică. România va prelua preşedenţia rotativă a UE şi, atât timp cât mingea va fi în terenul nostru, vom lupta“, a menţionat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Acesta a mai declarat că nevoile comune au făcut posibilă adunarea la aceeaşi masă a reprezentanţilor agricultorilor din cele şase ţări şi că speră să adere şi alte state la această poziţie. O altă cerinţă a fermierilor faţă de viitoarea PAC a fost uniformizarea subvenţiilor în UE. În document se precizează că o politică agricolă echitabilă înseamnă convergenţa totală a plăţilor directe. Acest program ar trebui finanţat de statele membre care au plăţi directe peste media UE până în 2027. În cadrul evenimentului s-a precizat că referinţele istorice pentru calificarea plăţilor au condus la o diferenţă notabilă a nivelului plăţilor directe între statele membre. Pentru a asigura condiţii echitabile între statele membre, s-a solicitat şi armonizarea sumelor ajutorului de stat în întreaga Uniune Europeană. Preşedintele LAPAR a declarat că fermierii europeni trebuie să fie egali în drepturi, având în vedere faptul că trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii şi acţionează pe aceeaşi piaţă. „Subvenţiile statelor mai vechi în UE sunt şi de 4-5 ori mai mari decât ale noastre. Apoi, mai există şi subvenţiile ascunse din cele 15 state cele mai vechi din UE, care pe noi, cele mai nou intrate, ne fac necompetitive. Nu este corect şi de aceea cerem la unison şi uniformizarea subvenţiilor.“

Păstrarea pământului a fost o altă chestiune dezbătută în cadrul evenimentului, făcându-se precizarea ca fiecare ţară ar trebui să hotărească cum şi-l poate păstra, având în vedere faptul că „pământul nu este un capital ca oricare altul, ci un patrimoniu naţional“.

Riscul plafonării subvenţiilor 

Aceasta a fost o altă temă dezbătută în cadrul Reuniunii Celor Trei Mări. „Toţi cei prezenţi au declarat că nu acceptă această soluţie. Cu toţii doresc mărirea bugetului pentru agricultură pentru că, începând cu anul 2020, vom avea  restricţii mult mai severe, în special de mediu, iar pentru a le îndeplini avem nevoie de un sprijin mai consistent“, a spus dl Baciu. PAC trebuie privită ca o politică economică destinată să asigure securitatea alimentară, şi nu ca un program social. Măsura plafonării plăţilor este împotriva competitivităţii, a tendinţelor economice mondiale şi a regulilor economice de bază. Aceasta va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să-şi dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură siguranţa alimentară, trebuie să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol. Plafonarea plăţilor directe ar trebui să se facă pe baza alegerii voluntare a statelor membre, inclusiv a sumei peste care ar trebui aplicată plafonarea. Noul model de finanţare descentralizată a PAC alocă un control sporit statelor membre. Cu toate acestea, trebuie să existe mecanisme care să asigure un echilibru sensibil şi să evite divergenţele periculoase şi denaturările pieţei interne. În declaraţia comună reprezentanţii fermierilor au solicitat stabilirea unui procent egal de cofinanţare a celui de-al doilea pilon, ca schema de plată degresivă să fie în competenţa fiecărui stat membru, precum şi menţinerea şi sporirea sprijinului cuplat voluntar, care joacă un rol esenţial în menţinerea activităţilor agricole în sectoare sensibile. O altă doleanţă a agricultorilor a fost definirea  termenului de „fermier autentic“, care va avea o importanţă deosebită în contextul noii PAC, pentru a asigura un tratament transparent şi egal în cadrul agriculturii din fiecare stat membru, din punct de vedere al creării unui sistem de plăţi practic. Definiţia fermierilor autentici va rămâne la latitudinea fiecărui stat membru, pentru a asigura condiţii echitabile şi egale de concurenţă pentru toţi agricultorii de pe piaţa unică europeană. Noua PAC ar trebui să promoveze utilizarea instrumentelor agricole de precizie, cum ar fi datele prin satelit, utilajele avansate, reţelele de senzori şi alte instrumente. Este necesar ca PAC să sprijine fermierii în demersurile pentru tehnologizarea fermelor. Uniunea Europeană ar trebui să promoveze o evaluare a riscurilor care să echilibreze conservarea mediului cu necesitatea economică, pentru asigurarea unei mai bune productivităţi în domeniu. Este necesar să se asigure predictibilitatea în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol, sistemele de producţie şi prelucrare primară durabilă. O astfel de măsură va susţine investiţiile durabile, prin care să se asigure atât produse finite integrate în industria alimentară, cât şi forţa de muncă specializată în mediul rural. Aceste măsuri sunt necesare şi în vederea atragerii generaţiei tinere în agricultură, punând la dispoziţie tehnologii noi, actuale, într-un mediu de afaceri promiţător. Mergând mai degrabă spre o economie circulară şi nu spre una liniară, tradiţională, reuşim să folosim mai eficient resursele, menţinând resursele în uz cât mai mult timp şi recuperându-le ori de câte ori este posibil. Tranziţia necesită stabilitate şi predictibilitate într-o viziune pe termen lung, deoarece poate dura mult timp să apară efectul investiţiei, iar adaptarea este lentă. Referitor la conservarea mediului, în declaraţia comună privind viitorul PAC, se precizează importanţa măsurilor ecologice, ca element-cheie al agriculturii durabile şi al gestionării resurselor naturale. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate, măsurile trebuie să fie mai coerente în cadrul celor doi piloni, mai puţin împovărătoare şi mai flexibile.

La finalul reuniunii, preşedintele LAPAR a declarat că este important ca viitoarele acte normative să fie „adaptate la realităţile noastre şi să poată satisface dorinţele din ţările noastre”. Potrivit reprezentanţiilor agricultorilor, documentul va fi transmis Comisiei Europene, comisarului pe agricultură Phil Hogan şi Comisiilor AGRI şi ENVI din Parlamentul European.