Despre implementarea unor proiecte

Despre implementarea unor proiecte

Dacă analizăm pe baze de eficienţă modul de iniţiere, promovare şi implementare, în ultimii 25 de ani, a unor programe esenţiale pentru agricultură, constatăm, din păcate, că numeroase măsuri au rămas doar deziderate ale iniţiatorilor, parţial realizate. Astfel, Camerele agricole a căror înfiinţare şi necesitate s-a impus în aceeaşi perioadă cu pachetul de acte juridice privind restituirea terenurilor agricole şi silvice, ale căror baze organizatorice au fost iniţiate de un grup de specialişti coordonaţi de fostul ministru prof. dr. Nicolae Ştefan, sunt în prezent funcţionale numai în 14 judeţe. Confruntat cu această realitate, actualul titular al portofoliului Agriculturii, domnul Achim Irimescu, tehnocrat cu o expertiză îndelungată în problematica agriculturii româneşti, inclusiv a celei din ţările membre ale Comunităţii Europene, şi-a propus ca prioritate şi organizarea integrală în profil teritorial a Camerelor agricole. Inspirat de practica din spaţiul comunitar, ministrul propune organizarea Camerelor agricole ca structură de tip privat, de utilitate publică, finanţate în primii 4 ani de la buget, ulterior acestea trecând în regim de autofinanţare. Se analizează, de asemenea, şi eficienţa trecerii consultanţei agricole de la Consiliile judeţene la Direcţiile agricole, ca suport tehnic pentru agricultori şi pentru Camerele agricole. Pentru a veni în sprijinul fermierilor care înregistrează an de an pagube cauzate de fenomene meteorologice excepţionale, factorii decizionali din MADR propun crearea unui fond mutual în agricultură, cu suport financiar rezultat, în principal, din cotizaţii sau ca alternativă constituirea unui fond de compensare, bazat pe contribuţiile financiare ale fermierilor interesaţi. Pentru a fi eficiente, urmează să se analizeze şi modul de armonizare al obiectului de activitate al acestor structuri cu cel al societăţilor de asigurare. Crearea unui institut naţional pentru managementul cercetării în agricultură preconizată de conducerea MADR ar putea salva ceea ce a mai rămas din cercetarea agricolă românească. Conjunctura este deosebit de favorabilă având în vedere că pentru cercetare, IT, inovare etc. Comisia Europeană va aloca în următorii 5 ani 12 miliarde euro. Este o realitate că România a cheltuit în ultimele decenii în domeniul îmbunătăţirilor funciare sume considerabile din surse bugetare şi din împrumuturi externe, fără o eficienţă semnificativă, iar în prezent 75% din suprafaţa agricolă a ţării este expusă secetei din cauza distrugerii a 90% din sistemul de irigaţii funcţional până în 1989. Numeroase diguri de protecţie a localităţilor au urgentă nevoie de reabilitare, iar albiile râurilor, în zonele colinare şi de câmpie, sunt colmatate, cauzând anual inundaţii păgubitoare pentru culturile agricole şi pentru localităţile riverane. Confruntaţi cu această păgubitoare stare de fapt, reprezentanţii MADR au dispus elaborarea unor proiecte eficiente de reabilitare a sistemelor de irigaţii, în baza Programului Naţional de Investiţii în Infrastructura de Irigaţii. Pentru aceste investiţii se estimează în perioada 2016-2020 o finanţare în valoare de 1,025 miliarde lei, din care pentru anul curent, prin buget, s-a aprobat suma de 135,8 milioane de lei. Realizarea acestor investiţii depinde în mod covârşitor şi de capabilitatea beneficiarilor de proiecte de a absorbi fondurile nerambursabile aprobate de UE. În acest sens, specialiştii urmează să decidă asupra soluţiilor tehnice care se vor adopta. Se va lua în analiză, sub aspectul eficienţei, varianta clasică, dar costisitoare a repompării succesive a apei de la sursă spre terase, comparativ cu asigurarea apei pentru suprafeţele de irigat din acumulări zonale în cascadă sau din puţuri forate. Potrivit opiniei unor specialişti, iniţiativele sus-menţionate ar fi deosebit de benefice pentru agricultori, însă, din păcate, aceste priorităţi nu vor putea fi realizate în mandatul limitat al actualului Guvern. Să sperăm că viitorul Guvern va continua priorităţile viabile şi necesare stabilite şi aprobate anterior.

Simona MUNTEANU