Despre situaţia culturilor agricole din această campanie

Despre situaţia culturilor agricole din această campanie

Citeam zilele trecute un interviu acordat Agerpres de către ministrul Agriculturii, în care acesta vorbea despre situaţia culturilor agricole însămânţate în toamna anului 2018 şi stadiul recoltării. Subiect interesant, aş zice eu, atât pentru mine, cât şi pentru dumneavoastră, cititorii noştri fideli. Domnia sa se declara optimist în privinţa recoltei de cereale din acest an, în pofida vremii nefavorabile.

O frază mi-a atras însă atenţia: ministrul Daea a subliniat că „nu ne mai dăm jos de pe podium“ în clasamentul european, în condiţiile în care anul trecut au fost înregistrate cele mai bune rezultate din istorie, cu producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, România clasându-se pe locul 3 în Uniunea Europeană, cu o recoltă totală de cereale de aproximativ 32 de milioane de tone.

În timp ce România a avut parte anul acesta de o serie de fenomene meteo extreme, la ora actuală culturile agricole au pierderi de recoltă în partea de est a ţării, dar şi în zone din Tulcea şi Constanţa, unde, după furtuni şi vijelii, seceta a afectat culturile, în mod deosebit pe cele prăşitoare. Au fost căderi de grindină şi sunt culturi afectate în diferite stadii, spun specialiştii. Unele au fost chiar total distruse, iar suprafeţele respective au fost reînsămânţate sau s-a recoltat ce s-a putut recolta şi s-a reînsămânţat sau, pur simplu, nu s-a recoltat şi s-a intrat la pregătirea terenului şi la înfiinţarea de noi culturi pentru a nu lăsa terenul gol. Astfel, s-au atenuat efectele negative pe care le-au înregistrat fermierii în momentul distrugerii culturilor, dar s-au pierdut banii pe care i-au cheltuit pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor.

Practic, la ora actuală, din cauza evoluţiei vremii, a căldurii excesive şi a precipitaţiilor, fermierii au intrat la recoltatul tuturor culturilor de toamnă, la orz şi la orzoaică, la rapiţă şi la grâu. Recoltarea culturilor nu mai este eşalonată. Toate depind exclusiv de vreme.

Culturile însămânţate în primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui, unde anul trecut România a fost pe primul loc în Uniunea Europeană, arată foarte bine. Ministrul Daea apreciază că „nu ne mai dăm jos de pe podium. Fermierii au învăţat bine tehnologiile, stăpânesc bine tehnologiile de cultură, s-au dotat cu maşini şi utilaje agricole, execută lucrări de bună calitate, se face tehnologie comparabilă cu celelalte state unde rezultatele sunt de top. Şi România se află acolo“.

În plan politic, ministrul Agriculturii a precizat că nu comentează acele „liste negre“ cu posibilii miniştri remaniaţi, unde numele său apare tot mai des, afirmând că datoria sa este să îşi facă treaba pe baza programului de guvernare pe care l-a aprobat Parlamentul României şi pe care îl urmăreşte „zi de zi şi ceas de ceas“. „Eu sunt în relaţii foarte bune cu doamna premier, dar nu comentez astfel de liste. Nu discut astfel de lucruri, am treabă multă. Datoria mea este să îmi fac treaba pe baza programului de guvernare pe care l-a aprobat Parlamentul României şi pe care îl urmăresc zi de zi şi ceas de ceas. Nu pierd nicio o clipă, nici măcar nu mă uit la televizor să văd pe ce listă sunt, mă uit tot timpul pe programul de guvernare, fac analize în fiecare zi în aşa fel încât să fie bine pentru ţară şi dau socoteală doar conştiinţei mele.“

În altă ordine de idei, fermierii păgubiţi reclamă faptul că statul nu-i ajută cu subvenţii pentru a recupera pierderile. De exemplu, peste 100 de hectare de porumb sunt calamitate pe un câmp din Giurgiu. Proprietarul spune că statul l-a abandonat, compania de asigurări s-ar putea să nu-l despăgubească în totalitate, iar natura i-ar putea distruge şi celelalte culturi. Oamenii sunt disperaţi. Spun că nu au primit ajutoarele promise de Ministerul Agriculturii, iar inundaţiile îi împing la faliment. Alţi fermieri din vestul ţării spun ca „în situaţia asta suntem în imposibilitate de plată. Nu avem decât să ne vindem casele, să închidem şi să emigrăm. (…) Statul nu se îndreaptă spre noi“. Situaţia este asemănătoare şi în Banatul montan. Ploile au umflat mai multe râuri, care au inundat sute de hectare de grădini, livezi şi păşuni. În schimb, în Dobrogea, fermierii au probleme diametral opuse. Aici seceta le distruge pământul, floarea-soarelui şi orzul sunt cele mai afectate culturi. „De la semănatul florii-soarelui, această cultură nu a văzut niciun litru de apă din cer. Ne uităm la nori şi vedem că totul este uscat în jur.“

Simona MUNTEANU