Dezbatere pe problemele din agricultură

La data de 26 aprilie a.c., la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, s-a desfăşurat cea de-a IX-a ediţie a conferinţelor AGRoStandard. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, precum şi ai asociaţiilor fermierilor.

În cadrul conferinţei agricultorii au exprimat o serie de nemulţumiri, cum ar fi lipsa de profesionalism a celor din instituţiile statului, birocraţia excesivă şi accesarea greoaie a fondurilor europene.

La conferinţa AGROstandard, din partea Ministerului Agriculturii a fost prezentă, pentru scurt timp, dna Simona Man, fost secretar de stat şi actual director general adjunct al AFIR, care a anunţat că în urma consultărilor cu partenerii sociali au fost simplificate procedurile privind accesarea banilor europeni. Domnia sa a amintit faptul că ghidul de prevenire a neregulilor privind crearea de condiţii artificiale în accesarea fondurilor alocate prin PNDR a fost desfiinţat, iar beneficiarii care au fost în litigiu cu AFIR pot depune proiecte după ce îşi achită debitele restante. „Am avut întâlniri atât cu asociaţiile profesionale, cât şi cu actori importanţi din agricultură. În urma consultărilor, am reuşit să simplificăm aceste proceduri. În primul rând, a fost desfiinţat Ghidul de condiţii artificiale, care a adus mari bătăi de cap atât autorităţilor, cât şi beneficiarilor“, a precizat dna Man. Din partea fermierilor s-a propus ca aceştia să fie mai bine reprezentanţi în grupul cu care Ministerul Agriculturii are consultări în vederea adoptării actelor normative. Oficialul a mai declarat că Hotărârea de Guvern nr. 226 privind implementarea măsurilor din PNDR a fost aprobată şi publicată, urmând ca în scurt timp să fie lansate primele măsuri, respectiv Măsura 4.1 - Investiţii în exploataţiile agricole, cu o alocare de 270 de milioane de euro, Măsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri, cu o alocare de 360 de milioane de euro, Măsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, cu o alocare de 100 de milioane de euro, Măsura 16.4 - Sprijin pentru cooperare orizontală şi verticală, cu o alocare de 7 milioane de euro, şi Măsura 16.4 A - cooperare lanţ scurt (în sectorul pomicol), cu o alocare de 3,5 milioane de euro. Foarte multe nemulţumiri ale agricultorilor s-au referit la problemele întâmpinate din cauza ghidului de prevenire a neregulilor privind crearea de condiţii artificiale. Fermierul Victor Chivu, crescător de vaci de lapte în judeţul Teleorman, a acuzat funcţionarii de birocraţie şi de lipsă de claritate în ceea ce priveşte depunerea actelor necesare. Un alt fermier, Tudor Dorobanţu, a spus că sunt oameni nevinovaţi executaţi în baza ghidului pentru evitarea condiţiilor artificiale. Gheorghe Vlad, legumicultor din localitatea Vidra, a cerut să fie respectată perioada de evaluare a proiectelor prevăzută în lege, cea de 90 de zile.

Un ghid pentru toate statele membre

Dana Rebega, director dezvoltare rurală în cadrul MADR, a declarat că, în curând, Comisia Europeană va elabora un ghid de prevenire a neregulilor privind crearea de condiţii artificiale care să fie valabil pentru toate statele Uniunii Europene. Aceasta a dorit să explice de ce a fost întocmit acest ghid în România. „În urma unui audit şi a atenţionărilor Comisiei Europene s-a considerat necesară elaborarea acestui document care să atenţioneze beneficiarii pentru evitarea anumitor condiţii artificiale. El a fost gândit pentru a veni în ajutorul beneficiarilor. Ulterior s-a constatat că în acest ghid unele elemente trebuie să fie explicate mult mai bine. De aceea, acum am gândit o anexă la fiecare ghid al solicitantului pentru fiecare măsură în parte, cu ajutorul acesteia putându-se identifica elementele care conduc la condiţii artificiale, iar aplicanţii să cunoască aceste aspecte de la bun început. Toate elementele din această anexă se vor regăsi în procedurile de evaluare. Încercăm să eliminăm pe cât posibil subiectivismul din evaluare“, a declarat dna Rebega.

Un parteneriat cu fermierii

Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a afirmat că în alte state se organizează seminarii pentru ca fermierii care depun proiecte să evite condiţiile artificiale. „Vreau ca fermierul român să fie tratat la fel cum este şi cel din Germania. Legat de condiţiile artificiale, dacă acum sunt anexe la fiecare măsură, aş dori ca funcţionarii să evalueze proiectele pe baza acestor anexe şi să nu mai interpreteze în stil propriu. Trebuie să creaţi parteneriate cu fermierii şi să încercaţi să simplificaţi procedura, fără să mai mentineţi această birocraţie care ne ucide zi de zi, încât am ajuns să mergem cu geamantane şi saci de contracte de arendă. Ce-i drept, acum nu mai este chiar aşa, dar anul trecut, eu, de exemplu, am depus cererea pentru plata unică pe suprafaţă şi am terminat vreo trei topuri de hârtie. Dacă plecaţi de la premisa că noi toţi suntem vinovaţi, nu o să avem agricultură performantă. România nu poate să se transforme într-o ţară agricolă serioasă decât printr-un parteneriat între fermieri şi instituţiile statului, care sunt plătite din banii fermierilor, din taxele şi impozitele plătite de aceştia şi ar trebui să existe un respect reciproc“, a susţinut dl Dumitru. Acesta a mai afirmat că ar fi necesar un instrument prin care să se măsoare performanţa funcţionarilor pentru a creşte absorbţia fondurilor europene. Totodată, dl Dumitru a solicitat ca în cazul plăţilor directe destinate tinerilor fermieri să nu mai existe alte condiţionări decât cea legată de vârstă. „Dacă regulamentul nu ne împiedica să acordăm acea diferenţă prin plăţi directe tuturor tinerilor fermieri cu vârsta de până la 40 de ani, cred că era corect să nu mai introducem noi o condiţie în stil propriu, românesc, şi anume aceea ca tânărul fermier să se fi instalat de maximum 5 ani. Ceea ce este greşit! Ar trebui s-o primească toţi cei care nu au împlinit 40 de ani!“ Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, a declarat că doar 15% din suma alocată pentru subvenţii a fost acordată fermierilor. „Ni se spune de la APIA ca au primit banii 70% din beneficiari, dar până acum a fost virat doar 15% din totalul sumei corespunzătoare subvenţiei pe suprafaţă la nivel de ţară. Nu îmi plătesc datoriile cu procente. Trebuie să vedem cine nu şi-a făcut treaba, nu am auzit să existe la APIA măcar o sancţiune, cât de mică. Un milion de fermieri aşteaptă şi, pe lângă ei, aşteaptă furnizorii de inputuri, băncile şi societăţile de leasing. Stăm şi ne minţim unul pe altul. Mi-au zis că banii vor veni pe data de 8, apoi pe 15, pe 20, dar nu a venit nici un ban“, a spus dl Baciu. „Ne «bucurăm» în ultimul timp de o agresivitate a ANAF, care are nevoie de bani şi ia tot de la cei care dau. Pe băieţii deştepţi nu i-am văzut să aibă emoţii. Citeam zilele trecute un raport al SIA, unde se preciza că 42% din firmele din România sunt străine, 46% sunt deţinute de români, iar diferenţa, până la 100% sunt ale statului. La capitolul privind impozitul pe profit, de la firmele româneşti s-au strâns circa 4 miliarde de euro, iar de la cele deţinute de străini aproximativ 200 de milioane de euro. Sunt firme înfiinţate în România şi lucrează în pierdere pentru că aşa vor! Şi eu sunt agent economic şi nu înţeleg cum poţi funcţiona cu firma pe minus. Vina este a noastră, pentru că nu am luat atitudine“, a mai adăugat dl Baciu. În cadrul evenimentului, preşedintele LAPAR a dorit să reclame faptul că un anumit funcţionar din cadrul OJFIR Iaşi deţine o firmă de consultanţă şi declară eligibile doar proiectele care sunt întocmite de către firma sa: „Am o situaţie clară de la Iaşi, pe care o fac publică şi o s-o reclam la AFIR şi la ministrul Agriculturii. Funcţionarul are firma sa de consultanţă şi doar proiectele care trec prin firma lui sunt eligibile. La restul, se găsesc tot felul de motive nejustificate“, a susţinut acesta. Prezent la conferinţă, dl Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, a atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acest sector de activitate şi faptul că foarte multe ferme se închid din cauza slabei valorificări. „În 2008 primeam pe litrul de lapte un leu şi ceva, iar acum procesatorii ne dau 60-70 bani pe litru. Nu primim mai mult pentru că aduc lapte din Ungaria la poarta fabricii la un preţ de 80 de bani/litru, cu transport cu tot. Or, acolo fermierii primesc ajutor de 50 bani/litru de lapte, dar şi bani pentru transportul laptelui de la fermă la procesatorul din România“, a spus reprezentantul crescătorilor de animale.

Ana IONIȚĂ