Dezbatere pe tema agriculturii de precizie

Modul în care se face astăzi agricultura s-a schimbat, a evoluat. Cum terenul este o resursă limitată, creşterea producţiei va trebui susţinută de acele elemente care ţin de precizie, de o mai bună gestionare a inputurilor agricole folosite la hectar, care să ducă la o eficienţă ridicată. Totodată, accesul la progres este esenţial atunci când activezi pe o piaţă globală, unde concurenţa este acerbă. Se vorbeşte din ce în ce mai des despre digitalizarea agriculturii, iar în Statele Unite ale Americii chiar de robotizarea agriculturii.

„Agricultura de precizie: tehnologii şi inovaţii“ a fost tema conferinţei organizate la data de 28 februarie a.c. de TMT PR, în parteneriat cu USAMV Bucureşti şi Cluj-Napoca. În deschidere, dl conf. univ. dr. Mihai Gâdea, din cadrul USAMV Bucureşti, a dorit să precizeze faptul că prima cartare a avut loc în anul 1934, în Canberra (Australia). Posibilitatea utilizării pe scară largă a sistemelor de ghidare prin satelit a permis apariţia a ceea ce înseamnă agricultura de precizie. „Agricultura are la bază variabilitatea, iar obţinerea unor producţii uniforme nu poate fi realizată decât dacă nu încercăm să atenuăm cât mai mult posibil variabilitatea terenului. În momentul în care facem cartarea unui factor de vegetaţie sau a oricărui element care intervine în producţia agricolă se vede că nu putem avea omogenitate. În urma cartării, se observă zone deficitare sau optime din punct de vedere al aprovizionării cu substanţe nutritive, iar în situaţia în care aplicăm o doză constantă pe suprafaţă nu facem nimic altceva decât să menţinem neuniformitatea iniţială a terenului, astfel că pe anumite porţiuni pot apărea zone cu exces în elementul respectiv sau zone cu deficit accentuat“,  a afirmat dl Gâdea. În cadrul prezentării, acesta l-a citat pe omul de ştiinţă Gheorghe Ionescu-Siseşti, care în 1947, în manualul de Agrotehnică, spunea „să dăm ce trebuie, unde trebuie pentru a creşte roada pământului“. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Instituţiilor de Cercetare şi de Învăţământ, ai Guvernului şi Agenţiilor de Finanţare, precum şi ai asociaţiilor profesionale ale agricultorilor, respectiv LAPAR şi PRO Agro. Mihai Herciu, şef serviciu în cadrul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), a vorbit despre măsurile din PNDR care permit realizarea de investiţii în zona agriculturii de precizie. „Progresul tehnic a înregistrat rezultate extraordinare şi, dacă ne raportăm la ultimii 10-20 ani, vedem că salturile calitative şi soluţiile sunt din ce în ce mai spectaculoase. Progresul tehnic nu putea să nu intervină şi în zona agricolă. Cei care au înţeles să aplice rezultatele acestor cercetări, să aplice o agricultură de precizie, au un avantaj competitiv vizavi de cei care încă mai aşteaptă sau încă nu sunt convinşi de beneficiile agriculturii de precizie. În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală există o măsură privind dezvoltarea exploataţiilor agricole, în cadrul căreia cei care doresc să facă investiţii de top au la dispoziţie resursele financiare, iar pe Măsura de cooperare, care se va deschide în luna august a acestui an, grupurile operaţionale pot avea acces la fondurile europene“, a afirmat dl Herciu. Reprezentantul fermierilor, dl Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, a susţinut că agricultura românească înregistrează progrese notabile, dar că mai sunt necesari mulţi paşi înainte pentru a atinge potenţialul de producţie al sectorului. „Este adevărat că pentru a desfăşura activitatea în agricultură este o mare provocare. Dacă vrem să ţinem pasul cu evoluţia, trebuie să aderăm la o agricultură modernă, precisă. Nu ne mai permitem să facem această activitate la voia întâmplării. Pentru a realiza producţii trebuie să ţii seama de o serie de factori. Din păcate, din cauza condiţiilor financiare precare, noi nu am reuşit să ţinem pasul cu evoluţia. Pe lângă faptul că folosim tractoare şi utilaje performante, sunt şi alte soluţii care ne ajută să realizăm lucrările agricole în cele mai bune condiţii. În acest sens, au apărut sistemele GPS, aparatele de măsură şi control care permit realizarea unei tehnologii corecte pentru a putea astfel să mizezi pe o producţie care să-ţi poată acoperi cheltuielile.

Pentru cei care lucrează în agricultură a devenit o mare problemă recuperarea cheltuielilor, ţinând cont că piaţa mondială a produselor agricole este în stagnare, în timp ce preţurile la inputurile agricole sunt într-o continuă ascensiune. De aceea, trebuie să se intervină asupra modernizării tehnicii agricole, asupra solului, a materialului genetic etc. Sunt state care alocă foarte multe resurse în cercetare şi în creşterea productivităţii. Dacă nu reuşim să profităm şi noi de tot ce este nou, riscăm să rămânem în urmă. S-au făcut progrese în privinţa modernizării exploataţiilor agricole din România datorită, în mare parte, fondurilor europene alocate, însă este adevărat că încă mai trebuie să lucrăm în această direcţie. Mulţi au făcut investiţii şi din cauza lipsei forţei de muncă, fapt ce i-a determinat să se perfecţioneze cumpărând maşini şi utilaje din ce în ce mai performante. În urmă cu mai mulţi ani, la lucrarea de fertilizare aveai nevoie de oameni pentru jalonare. Acum totul este uşor când tractorul este dotat cu sistem GPS. Sper că va veni vremea în care de la un pupitru să poţi să gestionezi toată activitatea din exploataţie“, a susţinut dl Baciu. Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, a făcut apel la trecerea de la politici agrare la politici agricole, bazate pe realitatea din teren. Comasarea terenurilor agricole reprezintă un element extrem de important în creşterea productivităţii agricole. În România, media exploataţiilor agricole este de 3,6 ha şi este structurată în 4,8 parcele. „Avem nevoie de exploataţii comasate pentru a putea vorbi despre o agricultură de precizie. Nu ne mai permitem ca la viitoarea Politică Agricolă Comună, din 2020, să nu încercăm să transformăm cât mai multe exploataţii din zona de subzistenţă în zona fermelor de familie, care să producă pentru piaţă. Probabil că din 2020 nu vom mai avea plata pe suprafaţă, ci pe fermă şi mă îngrozeşte această idee. Trebuie să ne gândim ce vrem să facem în România. Ce fel de agricultură promovăm? Vrem să avem numai ferme mari sau un mediu rural dezvoltat în mod sustenabil în care să încercăm să intrăm pe piaţă şi cu produse cu indicaţie geografică, cu produse de nişă, produse care să ne ajute să obţinem un echilibru în mediul rural şi o competitivitate crescută? În România ar trebui să facem şi o analiză a modului în care se împarte profitul pe filieră şi la modul în care finanţăm producţia agricolă. Degeaba exportăm materii prime dacă nu rămâne valoarea adăugată în ţară“, a declarat dl Dumitru. Evenimentul organizat de TMT PR şi-a propus să devină o importantă platformă de lucru pentru principalii actori implicaţi în realizarea şi implementarea agriculturii de precizie în România. În cadrul simpozionului au mai fost prezentate tehnologii şi inovaţii de precizie care contribuie la scăderea costurilor operaţionale.

Ana IONIŢĂ