Dezbatere pe tema viitoarei politici agricole

În zilele de 12 şi 13 septembrie a.c., Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi MADR au organizat o conferinţă, în cadrul căreia au fost abordate subiecte actuale, de mare interes pentru România, atât din punct de vedere al dezvoltării rurale, în general, cât şi din perspectiva noii perioade de programare 2014-2020.

---

Evenimentul a avut loc într-un moment în care ţara noastră planifică, armonizează şi negociează, din punct de vedere tehnic, cu Uniunea Europeană noua Politică Agricolă Comună. Timp de două zile, specialişti şi factori de decizie ai Comisiei Europene au prezentat atât propriile opinii, cât şi informaţii de ultimă oră asupra viitoarelor direcţii ale politicii europene de dezvoltare rurală. Scopul conferinţei a fost acela de a informa, de a spori gradul de conştientizare şi de a crea o dezbatere în cadrul unui amplu proces de consultare, în vederea pregătirii noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Conferinţa a fost un cadru de dezbatere important, util şi eficient nu doar pentru cei care doresc sau sunt implicaţi în proiecte de dezvoltare rurală, ci şi pentru viitorul întregii agriculturi. Printre subiectele prezentate în timpul conferinţei figurează noul concept european de dezvoltare rurală, reţelele rurale europene, noua abordare LEADER, precum şi modalităţi care pot sprijini, prin intermediul noului PNDR, fermele mici, tinerii fermieri, agricultura tradiţională, valoarea satelor şi conservarea biodiversităţii. Prima zi a conferinţei a fost deschisă printr-o serie de expuneri, care au avut în vedere rezultatele actualului PNDR şi noul concept al politicii de dezvoltare rurală propus de MADR pentru perioada 2014-2020.

Cei prezenţi la conferinţă au participat la 4 ateliere de lucru, axate pe teme precum fermele mici şi asocierea, tinerii fermieri, abordarea LEADER în tranziţie şi conservarea biodiversităţii şi Înaltă Valoare Naturală a terenurilor agricole. Printre concluziile atelierului privind fermele mici şi asocierea s-au regăsit necesitatea dezvoltării unor mijloace de informare privind beneficiile asocierii, existenţa unor subprograme separate şi a unui cadru legal pentru subvenţii pe suprafeţe mai mici de 0,3 ha, acordarea de facilităţi celor care lucrează ecologic terenul, scăderea plafonului pentru recunoaşterea Grupurilor de Producători, facilitarea accesului la microcreditare şi facilităţi fiscale acordate micilor producători. Grupul de lucru care a dezbătut programul LEADER a prezentat 10 concluzii, dintre care enumerăm: includerea oraşelor de dimensiuni medii în viitoarele GAL; creşterea transparenţei şi simplificarea procedurilor de lucru; întoarcerea la o abordare mai flexibilă; crearea unui cadru legislativ specific GAL,care să prevadă toată procedura de lucru şi instrumentele ce pot fi folosite pentru implementare; descentralizarea deciziilor la nivelul AM către regiuni; înfiinţarea unei agenţii a GAL sau altă structură funcţională. Totodată, acest atelier de lucru a mai propus crearea unui cadru legal pentru sprijinirea accesului la creditare, precum şi constituirea unei echipe interdisciplinare de specialişti, în vederea dezvoltării unor proiecte inovative.

LEADER este un program de dezvoltare rurală la nivel local care răspunde nevolilor locale specifice. Pentru a accesa acest program, comunităţiile locale, grupate în teritorii, trebuie să creeze un parteneriat public-privat, denumit Grup de Acţiune Locală (GAL). În momentul de faţă, peste jumătate din populaţia UE trăieşte în afara oraşelor, iar zonele rurale reprezintă 90% din suprafaţa celor 27 de state membre. Dezvoltarea rurală a devenit astfel un domeniu de o importanţă vitală a politicii europene. În ultimii ani, accentul pus pe politica europeană de dezvoltare rurală le-a oferit agricultorilor şansa de a pune bazele unor afaceri competitive, atât prin achiziţionarea de noi tehnologii şi modernizarea facilităţilor existente, cât şi prin deprinderea de noi tehnici de producţie.

15 milioane de parcele în România
Subiectul consolidării proprietăţii funciare în ecuaţia dezvoltării rurale a fost prezentat de prof. univ dr. Gabriel Popescu, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, subliniind faptul că România se confruntă cu o parcelare excesivă a terenurilor agricole. „Proprietatea funciară ar trebui s-o abordăm cel puţin din 3 perspective: consolidarea, concentrarea şi capitalizarea. Dacă vorbim despre concentare, unele statistici arată că dimensiunea medie a fermelor din România este de 2,4 ha, iar în altele de 3,2 ha. Toţi conducem politica agrară către concentrare, creşterea dimensiunii, dar nu vedem ceea ce este foarte important, şi anume parcelarea. Sunt 15 milioane de parcele în România, cu o dimensiune medie de 6.000 mp.

De unde să începem? Sunt multe sate, comune în judeţe precum Prahova, Buzău şi Vrancea unde proprietăţile funciare rezultate în urma reformelor încă mai sunt în zona de câmpie, la 100 km, iar noi trebuie să vorbim de performanţă. În istoria României, cel puţin de la Cuza încoace, nu a mai existat o lege a comasării. Este cea mai grea decizie de politică agrară, dar pe care trebuie s-o începem sau cel puţin să începem s-o gândim”, a spus dl Popescu.

O predictibilitate mai mare a sectorului
Prezent la eveniment, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre necesitatea existenţei unei predictibilităţi a sectorului agricol din România. „Preocuparea mea este ca până la sfârşitul acestui an să merg la nivelul Parlamentului, dincolo de a intra în zona politică, pentru ca agricultura să intre din zona de predictibilitate. Vorbesc despre necesitatea de a avea linii directoare pe care agricultura şi dezvoltarea rurală să le urmeze în viitor. De fiecare dată când se schimbă guvernarea, se schimbă şi politica implementată în agricultură şi dezvoltare rurală. De aceea aş dori să prezint Parlamentului un plan de măsuri care să vizeze atât zona de agricultură, cât şi pe cea de dezvoltare rurală, iar elementul constant va fi dat şi de noul PNDR”, a afirmat ministrul Agriculturii. Acesta a mai declarat că, din 2014, cele două agenţii de plăţi vor trebui să se unească, pentru ca o mare parte din probleme să se rezolve, iar procedurile să treacă printr-un proces de simplificare.

Riscul unei abordări pe criterii de naţionalitate între tinerii fermieri din UE
Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş, a vorbit despre importanţa menţinerii măsurilor de sprijin pentru tinerii şi micii fermieri, în forma în care le-a propus Comisia Europeană. „Pentru tinerii agricultori există propunerea ca statele membre să acorde, în mod obligatoriu, o plată complementară în primii 5 ani de instalare. Aceasta este o propunere pe care am făcut-o, iar unele state membre încearcă să se alieze pentru ca această măsură să nu fie obligatorie, ci facultativă. Sper ca dl ministru Constantin să mă susţină, în ciuda presiunilor care vor veni din partea unor state membre, pentru ca aceasta să se aplice în mod obligatoriu. Nu vrem să existe o abordare pe criterii etnice, de naţionalitate, între tinerii agricultori din Uniunea Europeană. Dincolo de ree chilibrarea plăţilor directe, sper să există această susţinere complementară pentru tinerii agricultori. Măsurile de sprijin pentru tinerii şi micii fermieri sunt măsurile la care eu ţin şi o să pun toată energia pe care o am la dispoziţie pentru ca aceastea să fie aprobate aşa cum le-am propus, adică să fie în aplicate în mod obligatoriu”, a precizat oficialul european.

Ana MUSTĂŢEA