Dezbatere pe teme de actualitate, la conferinta Agrostandard

La data de 29 iulie, la ASAS, a avut loc cea de-a IV-a ediţie a conferinţelor Agrostandard. La eveniment au fost prezenţi atât oficiali ai Ministerului Agriculturii, ai instituţiilor subordonate, cât şi reprezentanţi ai asociaţiilor de fermieri.

În cadrul conferinţei au fost abordate subiecte legate de oportunităţile de finanţare în noul PNDR 2014-2020, constituirea fondurilor mutuale şi importanţa acestora, sectorul zootehnic, cu precădere dezvoltarea celui de bovine, având în vedere eliminarea cotelor de lapte începând din anul 2015. La eveniment au participat Nicolae Popa, director adjunct APDRP, Raluca Daminescu, director Direcţia Metodologie, Monitorizare, Raportare şi Relaţii Instituţionale APIA, Valeriu Tabără, vicepreşedinte al ASAS şi fost ministru al Agriculturii, Nagy Peter Tamaş, secretar de stat în MADR, Gheorghe Neaţă, director general în MADR, Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, şi Bogdan Buzescu, preşedinte CATAR. Programul a cuprins şi o sesiune de prezentări, susţinute de câţiva reprezentanţi ai unor companii ce activează în domeniul agricol, aceştia fiind Marius Eftene, director de marketing Biochem, Filip Baschir, reprezentant marketing Maschio Gaspardo, Andrei Radu, director general Romcarbon, şi Alexandru Dugheană, director de vânzări al Valrom Exim. Primul vorbitor, în calitate de gazdă, a fost dl Valeriu Tabără, care a subliniat faptul că agricultura din România continuă să înregistreze randamente mici pe unitatea de suprafaţă şi că această neperformanţă a stat la baza stabilirii cuantumului subvenţiei la hectar în momentul aderării la UE.

Randamente mici la hectar

„Avem una dintre cele mai mici subvenţii din UE deoarece la momentul negocierilor randamentele agricole erau mici şi acest lucru este valabil şi astăzi. La porumb, de exemplu, România ocupă locul 2 în Europa după producţie, însă dacă am creşte cu 30-40% producţia, dacă am creşte randamentul de la 4 la 8 tone, România ar fi de departe pe primul loc. Am putea vorbi şi despre ce ar putea să însemne România din punct de vedere al producţiei de oleaginoase, unde ar intra şi cultura de soia, pe lângă cea de floarea-soarelui şi de rapiţă, astfel am putea ajunge la o producţie anuală de 5 milioane de tone de oleaginoase şi asta ar însemna locul 1 în Europa”, a afirmat dl Tabără. Întrebat dacă consideră că fermierii pot să controleze preţurile, acesta a răspuns că depinde foarte mult de cât de bine sunt organizaţi, de modul cum îşi dezvoltă investiţii conexe, de pildă în sistemele de depozitare. „Neavând silozuri, fermierul rămâne la voia întâmplării şi mai ales atunci când autoritatea nu intervine şi nu modelează sau nu stabileşte foarte clar o strategie de evaluare a producţiei pentru fiecare moment al anului agricol, de la semănatul până la recoltarea culturilor agricole. Toate aceste informaţii trebuie să se ştie cu foarte mare precizie”, a susţinut acesta.

Credite pe baza adeverinţelor APIA

Despre activitatea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), gradul de absorbţie a fondurilor şi situaţia eliberării adeverinţelor pentru beneficiarii subvenţiilor a vorbit dna Raluca Daminescu, reprezentantul instituţiei. „La data de 10 iunie a.c., s-a finalizat campania de depunere a cererilor pe suprafaţă SAPS 2014, am început conform regulamentelor comunitare verificarea în baza de date informatică şi, de asemenea, am început controalele pe teren pentru aceste cereri depuse. Suprafaţa pentru care s-a solicitat anul acesta plata subvenţiei pe suprafaţă este de peste 9,9 milioane de hectare, care, desigur, în urma controalelor, se va micşora puţin. După încheierea controalelor de pe teren, încheiem convenţiile SAPS. Acestea sunt pregătite. Anul trecut am estimat 110 euro/ha, iar anul acesta am estimat în convenţie 120 euro/ha. Conform convenţiilor, beneficiarii pot lua 90% credit din această sumă, credit care la opţiunea acestora poate fi garantat de unul dintre cele două fonduri de garantare în agricultură, respectiv FGCR şi FNGC pentru IMM-uri. Să fiţi atenţi la cuantumul dobânzilor, pentru că există Ordonanţa 703 din 2013, care prevede un anumit cuantum al dobânzilor, şi la comisioanele aplicate de bănci pentru finanţările APIA şi APDRP. Nu am început încă eliberarea adeverinţelor pentru că nu am finalizat extragerea eşantionului de control pe teren, însă estimăm că în câteva zile acestea vor fi semnate şi de către bănci şi vom începe eliberarea lor. Anul acesta apetitul băncilor pentru finanţare în agricultură este foarte mare, sunt peste 15 bănci care şi-au exprimat opţiunea de a încheia aceste tipuri de convenţii şi, de asemenea, şi foarte multe instituţii financiare nebancare care doresc să vină în sprijinul agricultorilor şi care doresc încheierea convenţiilor cu APIA. În ceea ce priveşte absorbţia, stăm foarte bine, atât pe FEGA, cât şi pe măsurile delegate de la APDRP din FEADR. Ca rată de absorbţie pe fiecare campanie, depăşim 99%.“

PNDR, posibil aprobat în septembrie

Despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a vorbit dl Nicolae Popa, director adjunct în APDRP. „În derularea programului 2007-2013, trebuie să recunoaştem că au mai existat probleme, însă acum, o dată cu pregătirea noului PNDR, care ar putea fi aprobat de CE în luna septembrie, sperăm să îndreptăm lucrurile. Am încercat să includem cât mai puţine măsuri în viitorul program, pe acelea care aduc plus valoare, locuri de muncă, creează investiţii şi aduc modernizări. Avem câteva măsuri foarte importante, cum ar fi modernizarea şi înfiinţarea exploataţiilor agricole, ce va beneficia de o alocare de peste 1 mld. euro, procesarea produselor agricole, sprijinirea tinerilor, a micilor fermieri etc.”

Sprijinirea fermelor familiale

Domnul Popa a vorbit şi despre sprijinul alocat fermelor familiale. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a creionat în acest sens circa 20 de proiecte-tip pe care fermierii le pot folosi pentru accesarea banilor europeni, fără a mai fi nevoiţi să apeleze la consultanţi privaţi şi să plătească pentru întocmirea proiectelor. „În sesiunea de până la 31 iulie a.c., pentru fiecare proiect am alocat suma maximă de 125 mii euro, din care 50 mii reprezintă fonduri nerambursabile. Acum s-a mers pe regulile vechi, în sensul că 40% din sumă reprezintă partea nerambursabilă, iar cea de 60%, partea de cofinanţare. În viitorul program, procentajul va fi de 50% parte nerambursabilă. Agricultorii care vor să aplice pentru măsura destinată fermelor familiale şi care se încadrează în proiectele-tip pe care noi le-am făcut, pe baza unui plan de afacere, pot să se prezinte la băncile cu care am încheiat un protocol, respectiv OTP şi CEC Bank. Avantajele acestor credite sunt nivelul foarte scăzut de dobândă, de până în 5-6%, şi rambursabilitatea, care este pe o perioadă de 10 ani”, a afirmat directorul adjunct din cadrul agenţiei. Acesta a mai precizat că o altă formă de finanţare destinată fermelor mici presupune acordarea a 15.000 de euro nerambursabili, în baza unui plan de afacere. Pentru perioada 2014-2020, alocarea totală pentru această măsură este de doar 150.000 de euro. Măsura 112, instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, a avut succes în programul actual şi va continua şi în următorul PNDR. „S-au depus 26.000 de proiecte şi am onorat 12.900 de cereri de finanţare, în baza fondurilor puse la dispoziţie, de 380 de milioane de euro. În viitorul PNDR, măsura va beneficia de o alocare de 445 de milioane de euro. Am mărit suma de la 40.000 de euro la 50.000 de euro, iar condiţiile rămân, în general, aceleaşi. Pentru programul pomicol se vor acorda 360 de milioane de euro pentru înfiinţarea, modernizarea şi reconversia livezilor. Primele sume pe care le vom acorda din fondul pomicol vor merge către pepiniere. Acestea vor avea prioritate, pentru că trebuie să se asigure materialul săditor în mare parte din ţara noastră. Din cele 8 mld. euro pe care le-am avut la dispoziţie în PNDR 2007-2013, peste 75% sunt plătite efectiv de UE beneficiarilor, iar contractarea este de aproape 100%; noi sperăm ca absorbţia acestei sume să se realizeze în totalitate până la 31 decembrie 2015, când este data limită”, a spus dl Pop.

Fondul mutual

La acest subiect, abordat de către dl Nicolae Popa, director adjunct în APDRP, s-a accentuat importanţa fondurilor mutuale în asigurarea fermierilor împotriva unor fenomene extreme, care nu sunt asigurate de societăţile de asigurări. Pentru a îndeplini condiţiile de înfiinţare, fondul mutual trebuie să aibă cel puţin 20% din suprafaţa agricolă a României. Autoritatea de Supraveghere Fiscală va trebui să acrediteze acest fond mutual, să-l supravegheze şi să-i urmărească activitatea, prin care se asigură numai riscurile majore, de exemplu seceta, inundaţiile şi îngheţurile de iarnă. Ceilalţi factori de risc, cum ar fi grindina, îngheţurile timpurii şi târzii de toamnă şi primăvară etc., sunt asiguraţi de societăţiile specializate. Fondul mutual va asigura acele riscuri majore care nu au fost asigurate niciodată de vreo societate de asigurări. „Avem acceptul CE cu privire la înfiinţarea fondurilor mutuale, cei de la UE vin cu 65% pentru acoperirea despăgubirilor, iar 35% trebuie asiguraţi de către fermieri. În momentul de faţă avem alocate 200 de milioane de euro, dar suma poate fi majorată până la 500 de milioane de euro. Din nefericire, această întârziere, care s-a produs din cauza ambiguităţilor legislative, face posibilă înfiinţarea fondurilor mutuale abia în 2015. Fermierii trebuie să se înscrie în fondurile mutuale pentru a avea asigurate condiţiile pentru despăgubire, care în mod inevitabil vin. În momentul de faţă, în România nu mai funcţionează nici o legislaţie în materie de asigurări în domeniul agricol. Am avut Legea 381, care a fost abrogată. Singura legislaţie care va exista în materie de asigurări va fi fondul mutual. Sper ca până în iarnă să fie adoptat şi apoi trimis spre promulgare la Preşedinţie, în aşa fel ca în 2015 să fie funcţional”, a afirmat dl Pop.

Fermierii nu sunt consultaţi în deciziile luate de MADR

La eveniment, din partea agricultorilor, a luat cuvântul dl Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, care a acuzat reprezentanţii Ministerului Agriculturii că nu au avut o consultare reală cu fermierii în privinţa realizării noului PNDR 2014-2020, cu toate că mai multe asociaţii de profil, printre care şi ROPAC, au prezentat în acest sens un program mult mai conectat la nevoile reale ale sectorului agricol. Acesta a adus şi anumite critici versiunii programului prezentat de minister, care cuprinde sprijin pentru anumite culturi agricole, cum ar fi cânepa, care nu reprezintă importanţă majoră pentru agricultura României şi la care veriga de procesare lipseşte cu desăvârşire. În opinia sa, banii trebuie alocaţi, cu precădere, acolo unde suntem deficitari, şi anume în construcţia de silozuri. Reprezentantul fermierilor s-a declarat nemulţumit de decizia MADR de a transfera fonduri din Pilonul I, destinat subvenţiilor agricole, către Pilonul II, de dezvoltare rurală, deşi instituţia le-a dat asigurări agricultorilor că nu vor interveni asupra acestor fonduri.

Monopol al traderilor de cereale

Referitor la preţurile mici obţinute de fermieri la valorificarea producţiei, dl Baciu a declarat că s-a creat un monopol al traderilor de cereale, iar agricultorii sunt neputincioşi în faţa acestora, cu atât mai mult cu cât instituţiile statului nu au intervenit şi nu au îngrădit această dominaţie a achizitorilor de produse agricole pe piaţa românească. „Fermierii se confruntă în acest an cu mari probleme în privinţa valorificării producţiei agricole. Nu este o problemă că nu are cine s-o cumpere, ci faptul că vor s-o ia pe degeaba. În România, s-a creat un monopol al traderilor de cereale. Statul ar trebui să îngrădească acest acces necontrolat al traderilor pe piaţă. Una dintre reguli este de a respecta preţurile de la bursă, lucru care nu se întâmplă la noi. Faţă de bursa europeană, diferenţa de preţuri este între 30 şi 50 euro/tonă. Motivul invocat de traderi este că îi sufocă piaţa din Rusia şi Ucraina, cu toate că preţurile de acolo sunt mult mai mari decât cele din România. Noi avem cele mai mici preţuri. Pe lângă preţurile foarte mici pe care le practică traderii, aceştia manifestă şi un comportament jignitor faţă de fermieri. Un trader care a venit la un fermier coleg din Brăila, după ce i-a făcut analiza la grâu, care a arătat că avea 81,9% gluten, 15% proteină şi 76% masa hectolitrică, i-a catalogat producţia ca fiind furajeră, în ciuda indicilor foarte buni. Aşa a ajuns fermierul român să fie batjocorit. După ce ne-am confruntat cu vitregiile naturii, care ne-a micşorat producţia agricolă, şi scumpirile la inputurile pe care le folosim, acum ne lovim de monopolul traderilor şi de preţurile de nimic obţinute la valorificare. Din câte ştiu, România trebuie să-şi completeze rezerva de stat cu încă 200.000 de tone de grâu. De unde o va face? Oare nu cumva va cumpăra de la traderi sau din Bulgaria?”, a întrebat dl Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR.

Ana MUSTĂŢEA