Dezbateri intense la RALF 2020

10/12/2020

Una din temele abordate la cea de-a V-a ediţie a RALF (Romanian Agriculture Leadership Forum) a fost „Tineri fermieri în linia întâi“. Agricultorii din noua generaţie au vorbit despre provocările anului 2020, îngrijorările privind noul an agricol şi au lansat propuneri privind rezolvarea unor probleme specifice sectorului pe care îl reprezintă.

Un an agricol al extremelor

Cosmin Iancu, administrator al Picmar Prod Com (1.100 ha) din judeţul Ilfov, a vorbit despre efectele secetei şi ale tehnologiei aplicate asupra producţiilor: „Am încheiat un an agricol al extremelor, unde efectele secetei s-au manifestat nu de la o regiune la alta sau de la o fermă la alta, ci de la o parcelă la alta. Cu toţii ne-am confruntat cu variaţii ale producţiei, uneori până la triplu, acestea fiind în strânsă legătură şi cu tehnologia aplicată. Am învăţat, poate mai mult ca niciodată, ce a însemnat asolamentul culturilor, ce impact a avut un program adecvat de fertilizare şi o stabilire corectă a densităţii, adaptarea sau neadaptarea lucrărilor solului şi, nu în ultimul rând, lipsa apei“. Agricultorul a abordat şi alte probleme, precum deficitul mare de apă din sol, necesitatea diminuării efectelor schimbărilor climatice şi interzicerea utilizării substanţelor neonicotinoide. „Fermierii şi-au comandat seminţe, însă nu ştiu cu ce le vor trata, iar asta reprezintă o problemă foarte mare pentru toţi.“

Investiţii în irigaţii

Seceta afectează profitabilitatea fermelor şi provoacă dezechilibre în activitatea agricolă. Pentru a diminua riscul climatic, investiţiile în sistemele de irigaţii, acolo unde există sursă de apă, devine o preocupare tot mai mare pentru mulţi fermieri. Alexandru Moţulescu administrează o fermă în judeţul Timiş, iar în acest an a făcut efortul financiar de a iriga o suprafaţă de 100 ha. „Am experimentat înfiinţarea unei culturi succesive de porumb. Nu am reuşit să obţinem producţie de boabe, dar am valorificat-o pentru furaj. Anul următor vom mări suprafaţa irigată la 250 ha. Ne gândim să extindem cât de mult putem sistemul de irigaţii chiar dacă este foarte dificil pentru noi. Consider că trebuie să fim sprijiniţi de autorităţi şi să se gândească mai mult la tinerii fermieri. Eu am 28 de ani şi dacă vreau sa accesez bani europeni nu pot deoarece practic agricultură de mai mult de 5 ani, iar în opinia instituţiilor nu mai sunt tânăr fermier.“

Dificultăţi ale sectorului legumicol

Andrei Cocoloş, un tânăr legumicultor, preşedinte al Cooperativei Agricole Cilieni, judeţul Olt, a vorbit despre problemele majore din sectorul legumicol: lipsa forţei de muncă, lipsa capitalului şi accesul greoi la lanţurile de supermarket din România. „Cooperativa a fost înfiinţată în urmă cu un an, ne-am făcut un plan de producţie şi chiar am reuşit sa construim un depozit. Anul acesta doream să achiziţionăm o maşină frigorifică pentru a putea începe o colaborare cu un retailer, însă la oferta noastră, pe care am trimis-o la majoritatea supermarketurilor din ţară, nu am primit niciun răspuns. Suntem şapte membri fondatori, iar producţia am vândut-o către comercianţi, din păcate fără factură şi din această cauză nu putem face nici credite la bănci. Acum, cu închiderea pieţelor, nici comercianţii nu mai cumpară legume. Suntem într-un blocaj dacă nu reuşim să avem un dialog cu supermarketurile.“ În opinia sa, în România se produc legume de calitate şi în cantitatea necesară însă accesul la piaţă al producătorilor reprezintă o problemă majoră. De asemenea, accesul la fondurile europene este limitat. „Mai cred că ar trebui să fie mai bine controlate legumele provenite din ţări non-UE pentru a se vedea dacă corespund standardelor europene, pentru că fermierii de acolo nu au aceleaşi restricţii privind utilizarea pesticidelor.“ Legumicultorul a făcut apel la producători să se asocieze şi vede benefică realizarea unui program naţional privind producţia de legume, aşa încât să poată fi identificate deficienţele şi soluţiile necesare dezvoltării sectorului.

Ar trebui să exportăm carcasă şi nu animale vii

Domeniul zootehnic a fost reprezentat de Ioan Gociman, director executiv al Asociaţiei Aberdeen Angus România. Organizaţia numără 1.100 de ferme, care împreună deţin un efectiv de 70 mii de taurine din această rasă, ceea ce o plasează pe primul loc în Europa, această performanţă fiind obţinută în doar 12 ani de la înfiinţare. Ţelul reprezentanţilor asociaţiei este ca România să devină un brand european pentru carnea de vită. În acest an, în asociaţie s-au înscris 250 de ferme noi, din toate judeţele ţării, 60% din acestea fiind administrate de tineri crescători. Rolul organizaţiei este acela de a uşura activitatea membrilor săi. În această perioadă de pandemie au existat dificultăţi în depunerea online a cererilor privind sprijinul cuplat, însă sistemul a fost perfecţionat şi chiar doresc să-l utilizeze şi în viitor. „Sectorul zootehnic a fost afectat din cauza pandemiei de coronavirus. Crescătorii din fermele de reproducţie nu au mai avut cui să vândă deoarece şi cei cu fermele pentru îngrăşare au avut probleme cu valorificare pentru că se adresau industriei HORECA. Prin colaborarea cu MADR s-a reuşit punerea în aplicare a Măsurii 21 şi a OUG 149 privind despăgubirea fermierilor în această perioadă dificilă. (...) Salutăm intrarea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare în COPA-COGECA şi personal sunt implicat, prin Federaţia Pro Agro, în mai multe grupuri de lucru pe tema creşterii animalelor şi a vacilor de carne. Consider că este foarte important să fim la masa tratativelor, România să aibă specialişti în toate domeniile pentru că avem experienţa, expertiza şi un cuvânt de spus.“ Referitor la sectorul zootehnic românesc, în special cel de taurine, Gociman a precizat că are un potenţial deosebit datorită suprafeţei însemnate de păşuni de care dispune ţara noastră: „Ne dorim să dezvoltăm un program informatic de gestiune cât mai eficientă a păşunilor din România, dar şi pentru un management bun al efectivelor de animale. România are o suprafaţă de păşuni foarte mare şi este păcat să nu le dăm plusvaloare. Actualul PNDR a exportat multă subvenţie şi trebuie găsite soluţii în sectorul cărnii de vită pentru a nu mai exporta animale vii. Trebuie să găsim soluţii la nivel naţional şi să construim infrastructura necesară pentru a exporta carcasă. Împreună cu decidenţii trebuie să găsim soluţii pentru ca banii europeni să fie absorbiţi cât mai eficient. În acest sens, un exemplu bun este Polonia. Din păcate, România importă din această ţară cantităţi mari de lapte şi carne şi te întrebi cum de au un preţ atât de mic.“

IMB practică tehnologia lucernei deshidratate

În cadrul panelului dedicat tinerilor fermieri, a fost susţinută o prezentare tehnică despre tehnologia de exploatare a lucernei deshidratate. Adrian Niţu, responsabil de această cultură în cadrul exploaţiei din Insula Mare a Brăilei, a precizat că prin introducerea lucernei în asolamentul culturilor se obţin beneficii financiare. În cea de-a treia zi de la cosire lucerna este dusă la fabrica de deshidratare, alimentată cu peleţi din soia, unde este tratată termic la temperaturi ridicate pentru a distruge fungii. În fabrică se procesează şi porumb siloz în vederea deshidratării şi distrugerii de microorganisme, apoi merge la export. Despre seceta care s-a manifestat accentuat în zona de sud a ţării, Niţu a spus că a fost combătută cu multă muncă şi ca s-a irigat începând cu luna martie. „Adesea oamenii au tendinţa să creadă că în IMB apa este gratuită şi la discreţie. De asemenea, nu acordă atenţie structurii solului, conţinutului scăzut de materie organică şi vitezei de evaporare a apei.“

Probleme diverse în activitatea de producţie

Reprezentantul grupului Agroind, ce exploatează peste 3.000 ha în judeţul Satu Mare, a fost Horaţiu Buzgău. Acesta a declarat că 2020 a fost un an al provocărilor, atât sub aspect climatic, cât şi din cauza pandemiei. „Anul 2021 îl vedem ca pe unul al decontului, al reconstrucţiei şi probabil perspectivele şi poate chiar şi resursele pe care le vom avea la dispoziţie se vor schimba, însă implicarea noastră poate să transforme această schimbare în una pozitivă. În fiecare an încercăm să ne extindem capacitatea de procesare, să o eficientizăm, să dezvoltăm parcul de utilaje şi să creştem productivitatea cu ajutorul digitalizării.“ Invitat la evenimentul RALF, Radu Moţ, administrator al Agro Solaris SRL (1.000 ha) din judeţul Arad, a spus că anul 2020 a fost dificil, însă recoltele obţinute la culturile de toamnă şi la cele de primăvară, coroborate cu preţurile de valorificare, au permis începerea noului ciclul de producţie. „Avem însă o componentă zootehnică, o fermă de păsări de ouă şi, din păcate, ne duce marja de profit foarte jos, chiar la limita profitabilităţii.“ Un subiect supus atenţiei a fost de natură legislativă, cea care reglementează fondurile de vânătoare: „Ferma se află între Arad şi Oradea, unde există cea mai mare rezervaţie de cerbi lopătari din Europa. Sunt turme de 300-400 de capete şi vă puteţi imagina ce se întâmplă când trec peste câmpurile cultivate. Avem nevoie de ajutor şi trebuie să împărţim responsabilitatea pentru că în momentul de faţă noi plătim şi alţii beneficiază. Nu cred ca este un sistem corect şi nu mai poate continua aşa.“ O altă temă abordată a fost cea a redefinirii noţiunii de „fermier activ“: „Consider că cel care trăieşte din agricultură trebuie să primească sprijin şi nu agricultorul de weekend. Dacă vrem să obţinem rezultate, trebuie sprijiniţi fermierii care trăiesc din agricultură, nu cei care beneficiază de subvenţii nejustificat.“ Un alt tânăr invitat la manifestare a fost Ionuţ Păcuraru, ce exploateaă circa 1.000 ha în judeţul Vrancea. „Am avut un an dificil din cauza secetei - până în luna septembrie am avut precipitaţii de până la 100 l/mp -, dar şi a temperaturilor negative din primăvară, care au dus la calamitarea rapiţei în proporţie de 90%. S-au obţinut producţii foarte mici la toate culturile, mai ales la porumb, între 700 şi 1.500 kg/ha. În acest an am primit o lecţie importantă despre importanţa plantei premergătoare şi evitarea monoculturii.“ La cultura de floarea-soarelui, în lipsa tratamentului cu substanţe neonicotinoide la seminţe, fermierul a întâmpinat probleme mari din cauza viermilor-sârmă (Agriotes spp). „Am avut sole în care 40% din plante au fost distruse din cauza acestui dăunător. Pentru noi a devenit o problemă reală la care nu avem soluţie.“ Practica din fermă a arătat că acolo unde s-au efectuat lucrări minime asupra solului plantele s-au dezvoltat mai bine. Intenţia agricultorului este de a extinde practicile care îmbunătăţesc calitatea solurilor şi de a adapta tehnologiile la schimbările climatice actuale.“ Şi Valentin Mărginean, administrator al Klaus Agrar din judeţul Mureş, practică sistemul de minumum tillage pe jumătate din terenurile fermei sale, ce se întinde pe 2.100 ha. În această regiune seceta nu a creat probleme, fapt ce a condus la producţii foarte bune, de peste 10 t/ha la porumb, şi chiar pe unele parcele de 14 t/ha. Bineînţeles aplicând o tehnologie ca la carte. Evenimentul RALF a permis împărtăşirea experienţelor fermierilor şi a dificultăţilor pe care aceştia le întâmpină, astfel încât autorităţiile să i-a cunoştinţă de ele şi să vină cu soluţii punctuale pentru a le uşura activitatea de producţie.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Dezbateri intense la RALF 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT