Dezbateri pe teme agricole în Parlamentul României

Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor a avut la data de 2 februarie prima întâlnire din acest an. La şedinţa de lucru a fost prezent şi ministrul Agriculturii, dl Achim Irimescu, care a supus dezbaterii patru teme de interes major pentru domeniul agricol.

Primul subiect a fost propunerea reconsolidării Direcţiilor Agricole judeţene prin reluarea activităţilor de inspecţie, verificare şi de control. „Nu comentez ce s-a întâmplat în trecut. Cert este că orice ministru are nevoie ca în teritoriu să aibă organisme prin care să implementeze Politica Agricolă Comună şi politicile agricole naţionale. Fără informaţii din teritoriu, sunt într-un birou ca într-o colivie şi mă întreb ce să fac pentru a reuşi să îndrum agricultura pe direcţia pe care cu toţii ne-o dorim, spre creşterea eficienţei, a competitivităţii şi a modernizării per ansamblu. Orice decizie pe care o ia Ministerul Agriculturii trebuie să se bazeze pe datele efective din teren. Din păcate, prin decimarea personalului din Direcţiile Agricole judeţene, această posiblitate nu mai există“, a susţinut dl Irimescu. Propunerea întăririi Direcţiilor Agricole judeţene, venită din partea ministrului Agriculturii, a fost în asentimentul tuturor membrilor din comisia de specialitate.

Valeriu Steriu, vicepreşedintele comisiei, a declarat: „Am fost fermier şi când mă duceam la Direcţia Agricolă pot spune că luam lumină de acolo - lumină pe care n-o văd astăzi nici la APIA, şi nici la AFIR. Trebuie să se vină cu o soluţie pentru reconstruirea Direcţiilor Agricole judeţene. La nivelul fiecărui judeţ, avem nevoie de o construcţie instituţională solidă. Aşa cum s-au construit SAPARD şi ulterior APIA, trebuie să ne propunem ca în acest an Direcţiile Agricole judeţene să redevină un partener solid al fermierilor“. O altă temă de discuţie a vizat consultanţa agricolă.

Ministrul Agriculturii a făcut propunerea ca aceasta să aparţină Direcţiilor Agricole judeţene sau să treacă în domeniul privat. „Premierul ţine foarte mult la modelul francez, în care toată consultanţa, respectiv Camerele Agricole sunt în sectorul privat, dar de utilitate publică. Acestea ar trebui să fie finanţate de Ministerul Agriculturii timp de patru ani, după care să se autofinanţeze din propriile contribuţii. Prin înfiinţarea Camerelor Agricole ne adresăm producătorilor mici şi medii. Semnul meu de întrebare este dacă într-adevăr vor reuşi să-şi asigure finanţarea după cei patru ani. Acum avem Camere Agricole naţionale în 14 judeţe“, a afirmat dl Irimescu.

În intervenţia sa, dl Gheorghe Tinel a îndemnat toţi actorii implicaţi la o gândire comună astfel încât Camerele Agricole să devină funcţionale. Cercetarea agricolă a fost un alt subiect dezbătut în cadrul Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor. „În opinia mea, Ministerul Agriculturii are două roluri: să propună teme de cercetare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor fermierilor noştri şi să distribuie informaţia către agricultori după ce are rezultatele cercetării. În acest sens, cred că este esenţial ca Ministerul Agriculturii să aibă un cuvânt de spus chiar şi în cazul celor şapte institute care sunt acum la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Am discutat cu cei de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ASAS şi am ajuns la ideea de a creea un institut naţional care să facă managementul cercetării. Privitor la finanţare, cele două ministere ar trebui să asigure cercetătorilor salarii decente pentru a atrage tinerii în sistem. Înainte de toate, ar trebui să plătim un audit pentru a cunoaşte exact situaţia. Trebuie să venim cu un plan serios de restructurare.“

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a preluat şapte instituţii cu specific agricol, în timp ce Ministerul Agriculturii a rămas doar cu una singură - Institutul pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS). Conform datelor furnizate, suprafaţa agricolă a institutelor de cercetare aflate în subordinea ASAS s-a redus dramatic, de la 70.000 la 30.000 ha, iar numărul oamenilor de ştiinţă, de circa 400, este cu mult mai mic decât cel al şoferilor sau al celor din administraţie. În cadrul noii Politicii Agricole Comune există o prevedere, cea a introducerii inovării în domeniul agricol, însă, aşa cum afirma şi dl Irimescu, „fără un sector de cercetare serios“, nu există ceritudinea că rezultatele vor fi cele scontate. „Din păcate, în PNDR nu am putut aloca foarte mulţi bani pentru introducerea inovării“, a spus ministrul. Kelemen Atilla, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, a afirmat că „fără cercetare, vom deveni cea mai săracă ţară din Europa“.

Obligativitatea cotizării la Fondul Mutual

Fondul Mutual a fost cea de-a patra temă supusă atenţiei. Proiectul iniţial privind înfiinţarea Fondului Mutual a eşuat, în principal, din cauza faptului că mulţi producători ezită să cotizeze cu suma de 5 euro/ha. Ministrul Agriculturii a precizat că susţine obligativitatea plătirii cotizaţiilor şi constituirea unui singur Fond Mutual la nivelul întregii ţări pentru ca forţa sa financiară să fie cât mai mare. „Convingerea mea este împărtăşită şi de reprezentanţii producătorilor şi anume că fără o cotizaţie obligatorie nu va funcţiona nici un Fond Mutual în România. Sper să reuşim în acest an să-l înfiinţăm.“ MADR a cerut suportul experţilor francezi pentru a definitiva cadrul legislativ al Fondului Mutual, având în vedere experienţa pe care o deţine Franţa în această privinţă.

Asocierea încurajată prin achiziţia de tehnică agricolă

Încă de la preluarea portofoliului, ministrul Agriculturii şi-a propus să încurajeze formele asociative. Sunt discuţii cu privire la acordarea anumitor facilităţi fiscale şi, mai nou, propunerea venită din partea Ministerului Finanţelor de a sprjini asociaţiile în achiziţia de tehnică agricolă. „Să primească fonduri, după modelul primului tractor, cei care se asociază. Dacă Ministerul Finanţelor ne oferă această şansă, trebuie să facem o analiză a utilajelor pe care le putem finanţa“, a afirmat dl Irimescu. Acesta a vorbit despre importanţa organizaţiilor de producători şi despre posiblitatea ca în perspectivă, PAC post 2020, responsablitatea plăţilor, a subvenţiilor să se transfere direct către fermieri, prin intermediul organizaţiilor de producători.

Probleme urgente

George Scarlat, membru în Comisia pentru agricultură, a salutat iniţiativa dlui Irimescu de a supune dezbaterii cele patru teme agricole, dar a declarat că sunt alte probleme urgente la care trebuie să se găsească cât mai rapid rezolvare: „Aş clasifica problemele din agricultură la care trebuie să se găsească soluţii pe termen scurt şi pe termen lung. Azi, o problemă urgentă, mai mare decât seceta din 2015, este aceea că sectorul zootehnic este grav afectat, cu precădere cel suin, care este pe cale de a dispărea din România. Piaţa produselor agroalimentare trebuie reglementată pentru că degeaba producem dacă nu avem unde desface. 70% din piaţa de desfacere a fost acaparată. O altă problemă vine din sectorul vegetal. Care este explicaţia Ministerului Agriculturii cu privire la scăderea preţului la grâu? Astăzi, preţul este mai mic decât la recoltare. O altă problemă este că am pierdut doi ani, din punctul meu de vedere, din PNDR 2014-2020 şi încă nu suntem clari. Măsurile sunt gândite, ghidurile solicitantului sunt în dezbatere, dar a apărut şi Ghidul privind crearea condiţiilor artificiale pentru accesarea fondurilor europene, care reprezintă o barieră în obţinerea banilor europeni. Se profită de absenţa unei bănci a agricultorilor. Sunt firme, şi o spun public, precum Agricover, ale căror afaceri sunt în detrimentul agriculturii româneşti. Mă refer aici la sectorul zootehnic, unde firmele cu capital străin, care au potenţa de a investi, creează o discrepanţă majoră faţă de fermierii români. Un exemplu este acela că dobânda bancară este de 5-6%, în timp ce în ţările din Europa de Vest, pentru investiţii, este negativă. Cum să nu facă afaceri firmele străine pe o piaţă unde se asigură doar jumătate din necesarul cărnii de porc? O altă întrebare este cum putem absorbi fonduri europene când comisionul practicat de FGCR este foarte mare, de 3,5-3,7%?“

Ministrul Agriculturii a declarat că problema din sectorul zootehnic este una de amploare, semnalată şi la nivel european, piaţa cărnii de porc şi cea de lactate fiind cele mai afectate. Dl Irimescu a semnalat problema Ghidului privind crearea condiţiilor artificiale dlui Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură.

Ana IONIȚĂ