Dezvoltarea integrată a mediului rural, o provocare

La data de 7 decembrie a.c., Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat o conferinţă cu tema „Dezvoltarea integrată a mediului rural în România“. Evenimentul lansează o platformă de dialog cu scopul identificării şi abordării principalelor provocări socioeconomice cu care se confruntă zonele rurale, având în vedere discrepanţa dintre ponderea lor în populaţia activă din România (28%) şi contribuţia la PIB (4,6%).

Conferinţa face parte din seria de evenimente „AICI EUROPA“, care are ca scop stimularea dezbaterilor cu privire la priorităţile Uniunii Europene, în strânsă legătură cu agenda publică naţională din România. În deschiderea conferinţei a vorbit dna Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „În crearea acestei platforme văd o oportunitate extraordinară, un moment de cotitură, de schimbare a felului în care ne uităm la mediul rural din România şi la modelul de creştere economică pe care ni-l dorim în România. În aceşti 25 de ani de după Revoluţie, România a avut un model de creştere economică care nu a generat şi creştere economică la nivelul cetăţeanului. Este o creştere bazată pe consum şi nu una pe producţie. (...) Este nevoie de o creştere a productivităţii şi de o transformare a felului în care se produce în România, de la produse cu o valoare mică de piaţă la produse cu o valoare ridicată, de la tehnologii mici la tehnologii înalte. Cred că atunci când ne uităm la o dezvoltare integrată a mediului rural putem găsi surse de inspiraţie pentru un nou model de creştere economică, unul în care economia creşte în armonie cu natura“, a afirmat dna Filote.

Invitat la manifestare, dl Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a vorbit despre importanţa realizării unei strategii integrate, care să conducă la o dezvoltare inteligentă a mediului rural, la o modernizare care să nu pună în pericol autenticitatea satului românesc, „a spaţiului idilic pe care ni-l imaginăm cu toţii“. „Cred că provocarea numărul 1 este să stabilim o strategie. Nu este punctul nostru forte, pentru că am făcut multe strategii şi până acum nici una nu ne-a oferit ceea ce ne dorim cu adevărat. Sper s-o putem realiza acum. Trebuie să facem o strategie care să nu ne îndepărteze de realitatea românească. Avem fonduri alocate, am avut şi pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reuşit să le utilizăm în totalitate. Cel puţin 800 de milioane de euro vor fi returnaţi Comisiei Europene şi este dureros că se întâmplă aşa pentru că se puteau face multe afaceri în mediul rural pentru a asigura o viaţă mai bună fermierilor şi mai ales celor care îşi desfăşoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuşi agricultura. Dezvoltarea integrată a mediului rural este o provocare complexă, dar sunt soluţii la nivel european. Sunt convins că noi, românii, care avem o inteligenţă nativă deosebită, putem să găsim, cu ajutorul fondurilor europene disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, o rezolvare. Avem exemple în jurul nostru, alte state membre care au reuşit de-a lungul timpului să asigure o dezvoltare a satului, în general“, a precizat dl Irimescu. Alături de ministrul Agriculturii, la eveniment au mai luat cuvântul şi dnii Vasile Dîncu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Adrian Dobre, secretar de stat Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mihail Dumitru, director general adjunct Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI), Stefan Olsson, director Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL). Programul de dezvoltare rurală (PDR) al României a fost adoptat oficial de către CE la data de 26 mai 2015, trasând priorităţile României pentru utilizarea celor aproximativ 9,5 miliarde de euro din fonduri publice disponibile pentru perioada de şapte ani, din 2014 până în 2020. PDR se concentrează, în principal, asupra a trei domenii prioritare: promovarea competitivităţii şi restructurarea sectorului agricol, protecţia mediului şi schimbările climatice, respectiv stimularea dezvoltării economice, crearea de locuri de muncă şi o calitate mai bună a vieţii în satele româneşti.

Situaţia actuală şi principalele provocări

87% din suprafaţa României este reprezentată de zona rurală. Din suprafaţa totală, terenurile agricole reprezintă 57%, iar cele forestiere 30%. Populaţia totală este de aproape 20 de milioane, din care 45% trăiesc în mediul rural. Ponderea sectorului agricol în economia României (6,6% din valoarea adăugată brută) rămâne în continuare una dintre cele mai ridicate din UE. Aproximativ o treime din totalitatea fermelor care există în UE se găsesc în România, numărând în jur de 3,9 milioane de exploataţii agricole. Creşterea competitivităţii sectorului şi asistarea procesului de restructurare reprezintă principalele provocări. Structurile agricole sunt polarizate - fermele mari şi mijlocii reprezintă aproximativ 7% din totalul exploataţiilor, dar gestionează aproximativ 70% din suprafaţa agricolă şi au un evident potenţial competitiv. De cealaltă parte, 93% din exploataţii au mai puţin de 5 ha - acestea sunt de regulă exploataţii de subzistenţă şi semisubzistenţă care gestionează restul de 30% din suprafaţa agricolă. Suprafaţa medie a fermelor este mult mai mică decât media UE (3,4 ha în România, comparativ cu o medie de 14,4 ha la nivelul UE). Productivitatea medie este scăzută, în prezent fiind de 30% din media la nivelul UE, în ciuda potenţialului României în acest sector. Fermele de subzistenţă şi de semisubzistenţă sunt echipate necorespunzător din punct de vedere tehnic şi nu sunt nici orientate către piaţă, nici implicate în activităţi de cooperare, care le-ar putea ajuta să se integreze mai bine pe pieţe. Accesul la credite şi asigurări agricole este dificil pentru sector, în general, dar în special pentru micii fermieri. Sectorul agricol furnizează încă aproximativ 30% din totalul locurilor de muncă în România, cea mai mare rată la nivelul UE, de şase ori mai mare decât media UE. Există o nevoie puternică de perfecţionare a competenţelor profesionale în sectorul agricol şi de promovare a diversificării economice în zonele rurale. Mai mult de o cincime din terenurile agricole se află în sisteme agricole de mare valoare naturală. Printre principalele provocări în ceea ce priveşte mediul şi gestionarea terenurilor se numără dubla presiune exercitată, pe de o parte, de riscul de abandonare a activităţilor agricole în anumite zone şi, pe de altă parte, de intensificare a acestora în alte zone. Suprafeţe agricole întinse sunt afectate de fenomene de degradare a solului, fenomene de risc care se preconizează că se vor intensifica odată cu schimbările climatice. Sistemele de irigaţii sunt în mare parte degradate şi într-o stare precară de funcţionare. În schimb, printre oportunităţile şi potenţialul zonelor rurale din România se numără tendinţa recentă de creştere a exporturilor agricole, calitatea ridicată a terenurilor agricole, care ar putea duce la creşterea producţiei agricole, un patrimoniu cultural şi o biodiversitate bogate, strâns legate de utilizarea de practici tradiţionale extensive de gestionare a terenurilor.

Ana IONIȚĂ