Dezvoltarea rurală: noul proces de planificare este prea lung şi complex

Potrivit unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, noul proces de planificare a cheltuielilor UE din domeniul dezvoltării rurale este prea lung şi complex, prezentând deficienţe care afectează atât performanţa, cât şi rezultatele. De asemenea, Curtea a constatat că, în pofida eforturilor depuse de Comisia Europeană, implementarea programelor nu a început mai devreme şi execuţia cheltuielilor a demarat într-un ritm mai lent decât în perioada precedentă.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează creşterea competitivităţii agriculturii, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale şi obţinerea unei dezvoltări echilibrate a economiilor şi a comunităţilor rurale. UE intenţionează să cheltuiască aproape 100 miliarde de euro în favoarea dezvoltării rurale în perioada 2014-2020. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pune la dispoziţie sprijin financiar pentru măsurile puse în aplicare de statele membre în cadrul programelor de dezvoltare rurală naţionale sau regionale, care sunt elaborate de statele membre şi aprobate de Comisie. „Problema de care se loveşte întotdeauna procesul de planificare în vederea unei noi perioade de programare este aceea că el începe înainte să fie disponibile date adecvate şi relevante din perioadele precedente“, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curţii de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea a constatat că documentele de programare sunt prea complexe şi voluminoase şi totuşi neaxate în mod suficient pe rezultatele preconizate.“ Curtea a examinat dacă noul cadru strategic al UE pentru perioada 2014-2020 reflectă un accent mai mare pe performanţă şi dacă noul proces a condus la elaborarea unor programe de dezvoltare rurală de calitate, care ar putea contribui la rezultate mai bune. Constatările Curţii au fost că, deşi cadrul viza o abordare bazată pe rezultate, programele aprobate erau documente lungi şi complexe, ce prezentau deficienţe de natură să împiedice punerea unui accent mai mare pe performanţă şi pe rezultate. Curtea a analizat, de asemenea, programarea pentru politica de dezvoltare rurală a perioadei 2014-2020 pentru a verifica dacă aceasta permitea implementarea programelor mai devreme şi evitarea consecinţelor negative pe care le pot antrena eventualele întârzieri. Concluzia Curţii a fost că, în pofida eforturilor Comisiei, implementarea nu a început mai devreme şi execuţia cheltuielilor planificate a demarat într-un ritm mai lent decât anterior.

În vederea îmbunătăţirii acestui proces în viitor, Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• să se asigure că propunerile sale contribuie la dezvoltarea coerenţei între programele individuale;
• să simplifice documentele de programare şi să reducă numărul de cerinţe;
  
• să coopereze cu statele membre pentru a se asigura că rapoartele care trebuie prezentate în 2019 oferă informaţii clare şi exhaustive;
  
• să definească diferiţii indicatori într-o manieră mai exactă;
  
• să facă bilanţul experienţei dobândite în cursul punerii în aplicare a sistemului actual;
  
• să elaboreze în timp util propunerile privind politica de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2020.
  

Curtea recomandă, de asemenea, Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei să analizeze posibilitatea de a alinia strategia pe termen lung la ciclul bugetar al UE şi să efectueze o evaluare cuprinzătoare a cheltuielilor înainte de stabilirea unui nou buget pe termen lung. Raportul special nr. 16/2017, intitulat „Programarea pentru dezvoltarea rurală: este necesar să se reducă complexitatea şi să se pună un accent mai mare pe rezultate“, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curţii (eca.europa.eu).