Aceasta este perioada în care procesele de creștere sunt cele mai intense, cerința pentru apă și nutrienți a porumbului fiind foarte crescută. Astfel, orice carență apărută acum va afecta negativ producția. Înainte de luarea oricărei decizii de intervenție, problemele apărute trebuie evaluate din punct de vedere al probabilității atingerii/depășirii pragului economic de dăunare.
De observat diferențele între hibrizi și practicile agricole: Dacă plantele de porumb apar dezvoltate anormal, este necesar să identificăm unele dintre simptomele următoare: neuniformitatea taliei plantelor (plante înalte/plante scunde). Cauzele posibile de apariție sunt determinate de răsărirea neuniformă sau plante răsărite la momente diferite din cauza neuniformității adâncimii de semănat și a neuniformității umidității solului; în condiții de secetă, acces variabil al plantelor la nutrienți și apă sau nutrienții nu sunt accesibili plantelor; pH acid al solului; sindromul terenurilor lăsate pârloagă exprimat prin teren cu fertilitate neuniformă; greșeli la erbicidarea culturii; concentrarea nutrienților la suprafața solurilor uscate.
Apariția copililor în număr mare – cauzele posibile sunt: afectarea vârfului de creștere din cauza vătămărilor mecanice sau produse de dăunători; condiții favorabile de creștere la începutul perioadei de vegetație exprimate prin umiditate optimă, fertilitate ridicată a solului sau ambele; densitatea prea mică, exprimată prin numărul de plante la unitatea de suprafață; golurile de pe rândul de plante; caracteristică de hibrid; boli, mai ales mana gramineelor.
Frunze decolorate sau uscate – cauzele posibile sunt: carența minerală a unuia din elementele N, P sau K; fitotoxicitate exprimată la contactul direct cu frunzele. Simptomul este prezent de obicei la capătul rândurilor, în zona de întoarcere a utilajelor (supradozare); temperaturi ridicate care dau aspectul de oprit, de înălbire care se observă în special la frunzele din vârf; variații de temperatură exprimate prin nopți reci urmate de zile senine, călduroase; boli și dăunători (Helminthosporium) (păienjeni sau dăunători ai sistemului radicular); vătămări mecanice; îngheț sau ger; caracteristică de hibrid; tulpini care sechestrează nutrienți (aceste tulpini au culoarea roșu-vinețiu (expresie antocianică) și apare în urma acumulării de zaharuri, a căror translocare este blocată spre știulete în faza incipientă de formare.
Uscarea inelului de frunze (inima plantei) – cauzele posibile pot fi: bolile specifice porumbului (putregaiul bacterian al tulpinii); dăunători specifici (Ostrinia, Helicoverpa etc.); fitotoxicitate din cauza aplicării întârziate a erbicidelor postemergente; arșița puternică datorată temperaturilor care depășesc 38°C (în funcție de umiditatea disponibilă și de hibrid).
Frunze punctate sau colorate în dungi posibil din cauza rosăturilor de Diabrotica – cauzele posibile pot fi: pH acid al solului, ceea ce determină bașicarea în dungi a frunzelor, urmată de îngroșarea/învinețirea și uscarea zonei afectate; carențe minerale de B, Fe, Mg, Mn, N sau K; fitotoxicitate din cauza driftului la erbicidare sau la fertilizare; boli specifice, cum ar fi: arsura bacteriană, pătarea în ochi, ofilirea lui Goss, pătarea bacteriană, Phisoderma, rugina, mana gramineelor, viroze; dăunători specifici, de tipul: Diabrotica (adult), păianjeni, tripsi, dăunători ai rădăcinii care pot induce simptome de carență sau secetă; grindină, care poate afecta vârful de creștere, care în cazul în care este distrus, nu va mai forma panicul, dar polenizarea știuletelui este încă posibilă; temperaturi alternante; determinare genetică (aspect dungat); vânt puternic datorat alternanței nopți reci, urmate de zile senine, călduroase.
Frunze sfâșiate sau mâncate – cauzele posibile sunt determinate de: animale sălbatice sau domestice, identificate prin urmele ce se pot observa pe sol; dăunători, cum ar fi: Helicoverpa, Ostrinia, omizi miniere etc.; grindina – dacă vârful de creștere este distrus, planta nu va mai forma panicul, dar polenizarea știuletelui este încă posibilă; vânt puternic; boli specifice porumbului, cum ar fi mana gramineelor.
Plante pitice, frunze adunate, cu pete sau benzi mozaicate, eventual frunze galbene sau roșii – cauzele posibile ar fi atacul de viroze sau pseudoviroze, cum ar fi: necroza letală a porumbului, spiroplasma porumbului, piticirea și cloroza porumbului, care conduc la apariția unor internodii foarte scurte; mozaicul porumbului.
Prezența pe plante de tumorete gri sau negre, datorită bolilor porumbului, în special a atacului de tăciune comun al porumbului.
Tulpini firave, în formă de fus, galbene – cauzele apariției acestor simptome pot fi generate de: carențe minerale; exces de umiditate în sol; densitate prea mare (plante/hectar); vătămări ale rădăcinii datorate atacului dăunătorilor sau al unor vătămări chimice sau mecanice; vătămări ale tulpinii datorate atacului de boli sau dăunători și a unor vătămări mecanice.
Plante ofilite sau înrulate – cauzele acestor simptome pot fi: efectul direct al fenomenelor de arșiță/secetă, vătămări ale rădăcinii datorate atacului de dăunători sau vătămări mecanice sau chimice; vătămări ale tulpinii datorate vătămărilor mecanice rezultate în urma aplicării lucrărilor de îngrijire sau a unor dăunători, în special Ostrinia.
Frunzele din vârf strâns înrulate (aspect de „frunze de ceapă“) – cauzele apariției acestor simptome sunt: efectul de fitotoxicitate, eventual prin aplicarea necorespunzătoare a unor erbicide hormonale; soluri reci la începutul perioadei de vegetație; sindromul creșterii rapide datorită alternării perioadelor calde cu cele reci, care grăbește sau încetinește creșterea, ducând la „sindromul creșterii accelerate a țesuturilor“; dezechilibru nutrițional exprimat prin toxicitate cu B sau carență de Ca; vătămări mecanice; caracteristică de hibrid.
Tulpini crescute sub formă de „gât de lebădă/gâscă“ – cauzele apariției acestui simpom sunt: plantele recuperează, după vătămarea rădăcinii, după atacul de dăunători (Diabrotica, nematozi); fitotoxicitate la erbicidele hormonale, solul este compactat, vătămările mecanice și vânturile puternice; recuperarea după stres prezent la începutul perioadei de vegetație.
Rădăcini ondulate, scurtate – cauzele posibile apariției acestui simptom sunt: vânt puternic și soluri umede; soluri uscate și fierbinți la suprafață; vânturi putenice; soluri săturate; fitotoxicitate, din cauza erbicidelor hormonale aplicate necorespunzător.
Plante răsucite sau care cresc înclinate la 90 de grade – cauzele simptomului pot fi generate de vătămări mecanice datorate atacului de dăunători (Diabrotica, nematozi), fitotoxicității la erbicidele hormonale, solul este compactat, vătămări mecanice făcute de agregatele agricole folosite la întreținerea culturii și vânturi puternice.
Plante aplecate sau frânte – cauzele acestui simptom pot fi datorate vânturilor puternice, care, în special pe solurile umede, pot rupe plantele la nivelul nodurilor inferioare, vătămări ale rădăcinii, dăunători (animale domestice sau sălbatice) la tulpină, ale căror urme se observă pe sol, dăunători la tulpină (Ostrinia), fitotoxicitate urmată de vânt din cauza aplicării unor erbicide hormonale și a rădăcinilor slab dezvoltate, sol compact, rădăcini secundare slab dezvoltate pe soluri uscate datorate simptomului accentuat de semănat superficial, boli specifice porumbului (putregaiuri ale tulpinii), fenomenului de grindină.
Plante care se ofilesc și mor subit – cauzele acestui fenomen sunt de natură meteorologică și fitotehnice, mai precis fulgere, secetă, acolo unde solurile au capacitate mică de reținere a apei, îngheț sau ger în paralel cu boli specifice porumbului (putregaiul moale al tulpinii, Pythium) și fenomenului de fitotoxicitate datorat unor greșeli la erbicidare.
Panicul atacat în faza de burduf – cauza posibilă este atacul masiv al dăunătorilor, dintre care menționăm Helicoverpa și afidele
Paniculul înlocuit de o masă verde, ca o tufă; planta cu mai mulți copili și funze groase, dungate – aceste fenomene pot avea ca și cauză dăunătoare atacul de boli specifice porumbului, respectiv mana gramineelor.
Panicul proliferat, cu aspect mumifiat apare din cauza atacului de boli specifice porumbului, respectiv atacului de tăciune al știuleților și al paniculelor.
Victor VĂTĂMANU
