Dialog cu fermieri - 15 Mai 2021

15/5/2021

Dialog cu fermieri - 15 Mai 2021:

- Ce alţi dăunători (pe lângă Tanymecus și Agriotes) încep să creeze din nou probleme în culturile de primăvară, din cauza lipsei tratamentelor?

Bogdan Petrov, SC Muller SRL, Feteşti, jud Ialomiţa

„După 4-5 tratamente, doar până la stadiul de două frunze, am reuşit să salvez cultura de floarea-soarelui. Primul tratament l-am aplicat înainte de răsărire. Acum (7 mai - n.r.) plantele sunt bine dezvoltate, au 5-6 funze, chiar dacă mai sunt ciupite. Am reuşit să păstrăm şi densitatea de 55.000-60.000 plante/ha. La porumb, Tanymecus a atacat complet 5 hectare din 40, dar este o solă unde anul trecut a fost tot porumb. A atacat, chiar şi în condiţiile în care am aplicat la timp stropirile. Dar primăvara aceasta a fost atac foarte puternic de răţişoară, favorizat şi de condiţiile meteo, spre deosebire de anul trecut. Interesant este că la noi viermele-sârmă nu a mai creat probleme la fel de mari anul acesta. Deşi am mai auzit de la alţi colegi de unele atacuri la gândacul pământiu, la noi nu prea l-am observat. Însă o altă insectă care dă bătăi de cap în vegetaţie este Helicoverpa, probabil că următorii ani, dacă nu se vor aplica tratamente, vom vedea o evoluţie a ei. Dar un dăunător de care este greu să scapi este cioara! Cu toate astea, evoluţia vremii a fost bună, au fost ploi şi plantele au deocamdată suficientă apă pentru a se dezvolta normal, chiar dacă nu s-a ajuns la capacitatea de câmp. Ne ajută şi faptul că avem şi sistem de irigare, ne descurcăm. Suprafaţa lucrată nu este foarte mare: avem floarea-soarelui pe 80 de hectare, porumb pe 150 de hectare, grâu tot pe 150, orz pe o suprafaţă de 120 de hectare şi mai avem mazăre şi rapiţă.“

Stefan Morar, Morarpan, jud. Ialomiţa

„Chiar acum suntem în câmp pentru tratament la răţişoară, iar la floarea-soarelui avem probleme mari cu viermele-sârmă, care a distrus 25 de hectare din cele 100. Am semănat la o densitate de 65.000 plante şi avem la răsărire de 42.000 plante/ha. Încă nu ştim dacă o păstrăm sau o înlocuim. Şi nici cu ce nu ştim. Nu ştim precis nici cu ce am putea combate, dacă însămânţăm din nou suprafaţa aceea, este foarte complicat. Restul suprafeţei a mai scăpat, am semănat repede şi a avut o explozie la răsărire datorită prezenţei apei în sol şi a temperaturii. Ca dăunători noi, a reapărut gândacul pământiu. Fără produse de combatere, ne va crea probleme cât de curând. L-am văzut şi anul trecut şi la alţi fermeiri care uitaseră de el. Poate deveni o problemă pentru că el atacă din pământ, atacă la colet, are dimensiuni mari şi, chiar dacă tratezi, el trebuie să consume o cantitate mai mare de produs (implicit de plante) pentru a avea efect (produsele actuale acţionând prin ingestie). Şi la grâu în toamnă, pe fond de vreme caldă, uscată, am avut probleme cu larva de muscă suedeză, care a atacat cam pe 70 de hectare din cele 450 cultivate. Cultura nu mai înfrăţeşte, devine un fel de gazon. Nu am tratat-o, insecticidele sunt foarte scumpe. Va trebui să tratăm toate seminţele acum, mai ales dacă nu avem neonicotinoide. Cu siguranţă vor (re)apărea şi alţi dăunători. Porumbul a început de ieri să răsară şi suntem deja la tratament. Şi de la rapiţă au scos substanţe foarte eficiente, iar cele rămase nu au aceleaşi efecte, ceea ce înseamnă că trebuie intrat mai des, cu un consum mai mare de substanţe, de motorină etc. La înflorit nu avem prea mult opţiuni.“

Nicolae Sitaru, Elsit Farm, jud. Ialomiţa

„Din păcate, au fost interzise tratamente care ar fi făcut mult mai puţin rău biodiversităţii, naturii. Dacă ai atac de răţişoară, trebuie să tratezi cu alte insecticide mai puţin eficiente, deci facem mai multe stropiri, mai multe treceri aproape zilnic până când cultra iese din zona de pericol, plus consum mai mare etc. Nu ştiu ce este mai dăunător pentru albine: să faci zilnic tratamente, acum când ele zboară, sau la sămânţă? Am trăit cu albinarii lângă noi din totdeauna şi niciodată nu am avut probleme dacă ne-am respectat unii altora munca. Atunci când au fost situaţii mai speciale ne-am consultat cu ei şi aşa am convieţuit mereu. Cred că la Bucureşti sunt unii care fac gălăgie şi nici măcar nu cresc albine. Primăvara aceasta atacul este mult mai puternic, am reînsămânţat deja mai multe margini, cu toate tratamentele aplicate. Aşa cum spune şi inginerul nostru, Mihai Noveschi, o creştere semnificativă a populaţiei are Agriotes, mai ales pe sole cu sol mai nisipos. La porumb am avut situaţii când a fost atacat în faza de 2-3 frunze. Însă faţă de alţi ani, am scăpat ceva mai uşor, plantele încep să crescă şi insecta, chiar dacă mai atacă, nu mai provoacă aşa pagube. În vegetaţie nu mai avem tratamente care să-şi fi dovedit eficienţa la Tanymecus dintre cele omologate. Unde a existat atac a trebui să intrăm şi de două ori pe săptămână, pentru că numărul de rânduri afectate creştea în interiorul solelor, au păscut ca o turmă de oi. La porumb mai trebuie luat în seamă Helicoverpa, al cărei atac a crescut mult în ultimii ani, pentru că nu se mai fac tratamente în vegetaţie. Iar pagubele pe care le provoacă sunt legate de fitotoxicitate, pentru că se instalează alte boli pe ştiulete. La floarea-soarelui nu am avut probleme cu alţi dăunători, tot Tanymecus rămâne vedeta. Dar anul acesta am semănat mai devreme. Rotaţia perfectă asigură în mare măsură protecţia culturii, la fel şi arătura adâncă, discuiri şi alte lucrări la care noi am renunţat în favoarea menţinerii apei în sol. Aceste lucrări minime, la cel mult 25 cm adâncime, au favorizat înmulţirea insectelor şi îmburuienarea. Până la urmă s-a dovedit că atunci când nu este apă, nici nu ai ce să păstrezi... au căzut plantele şi în zonele arate, şi în cele nearate. Seceta de anul trecut a scăzut populaţiile de Tanymecus, dar se va reface pentru că avem condiţii.“

Dan Jigău, administrator Agromec Vidra, judeţul Ilfov

„Eu nu am suprafaţă mare, reuşesc să ţin sub control eventuale atacuri, nu mai mari de normal totuşi anul acesta. Pe de altă parte, nici nu pot spune că am avut probleme mari în zona noastră (Brăila, Galaţi). Plantele sunt în stadiul normal, cu mica rezervă de apă, au depăşit pericolul. Vom vedea în continuare evoluţia, mai ales că am şi testat anul acesta un produs nou, îmbunătăţit, care are un dublu efect: este şi repelent pentru Tanymecus, şi stimulator pentru plante în acelaşi timp. Eu l-am aplicat împreună cu un tratament la erbicidat. Produsul este în testare şi la Staţiunea de Cercetare de la Brăila, pe mai multe specii, să vedem afectul şi la alţi dăunători. Am testat şi pe Opastrum (gânacul pământiu), care ştiu că a repărut în culturile de pe sud, şi rezultatele sunt promiţătoare. Bineînţeles că am făcut tratamente şi cu alte substanţe de contact, fără a avea însă vreun rezultat notabil. Dimpotrivă, cred că eficienţa este scăzută faţă de nivelul atacurilor, care cu siguranţă se vor intensifica în următorii ani date fiind condiţiile şi tehnologiile la sol aplicate. Din fericire, alţi dăunători, dintre cei care până acum erau doar sporadici, nu creează probleme în zona noastră, nu am auzit fermieri care să fi observat alte atacuri în culturi.“

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Dialog cu fermieri - 15 Mai 2021

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT