Dialog cu fermierii - 1 Aprilie 2019

Dialog cu fermierii - 1 Aprilie 2019:

- În condiţiile unui început de an dificil, pe ce culturi mizaţi sezonul acesta?

Ion Ignat, comuna Fântânele, judeţul Teleorman,

„Anul 2018 a fost unul foarte bun pentru societatea noastră, pentru că am reuşit să obţinem producţii bune: am făcut la grâu aproximativ 7.0007.500 kilograme/hectar, la orz recolta a fost cam la acelaşi nivel, la porumb am ajuns la circa 10.000 kilograme/ hectar, iar floarea-soarelui producţia a fost de circa 3.400 kilograme/hectar. Lucrez o suprafaţă de 240 de hectare, pe care anul acesta le-am împărţit astfel: grâu am semănat pe 80 de hectare, orz - 30 de hectare, porumb - 60 de hectare, floareasoarelui - 60 de hectare. De obicei mai pun şi rapiţă, dar în toamna aceasta nu am mai semănat şi probabil că, la cum arată situaţia acum, mai ales pe sudul ţării, am luat o decizie bună. Cea mai mare speranţă o am în acest moment la cultura de grâu, pentru că am o solă unde a răsărit încă din toamnă, iar pe celelalte suprafeţe plantele au răsărit înspre primăvară. Răsărirea este frumoasă, plantele arată bine, dar momentan nu au înfrăţit şi de aceea nu mă aştept la o producţie prea mare. Cel puţin deocamdată. Neau ajutat cele câteva zile de ploaie de la mijlocul lunii martie şi, dacă reuşim să ne respectăm planul de tratamente (mai ales cele cu fungicide şi fertilizările), urmărind foarte atent evoluţia vremii, cred că vom obţine o producţie mulţumitoare la cultura de grâu.“

---

Ion Dobre, comuna Dobroteşti, judeţul Teleorman

„Noi avem ferma în zona de nord a judeţului, la limita cu judeţul Dolj. Anul trecut nu a plouat cam 3 luni, doar câţiva litri prin toamnă, cantitate de apă care nu au avut nicio influenţă asupra culturilor. Din păcate, avem în mare parte un teren greu, cu apă freatică la adâncime mare, iar semănăturile din toamnă nu prea au beneficiat de umiditate. S-a intrat din toamnă direct în iarnă, practic răsărirea a avut loc în iarnă. Drept urmare, în luna martie grâul era la nivelul solului. Din fericire, faza de înfrăţire era începută cam pe jumătatate din suprafaţă în această perioadă. În cadrul societăţii lucrăm aproximativ 800 de hectare, pe care am semănat în toamnă 350 hectare cu grâu, 50 de hectare cu porumb, 20 de hectare cu orz (nu prea se mai caută şi am pus mai mult pentru arendatori), 70 de hectare cu rapiţă şi restul floarea-soarelui. Din păcate, rapiţa nu a avut nicio şansă şi am fost nevoit să întorc cultura. Fiind o suprafaţă aflată până acum în reconversie pentru sistemul de cultură ecologic, o voi semăna cu porumb pentru consum, din sămânţă netratată. La acest moment al anului este greu de anticipat ce cultură va da rezultate, dar cred că grâul se poate reface cu câteva ploi, şi, dată fiind suprafaţa mare alocată, sper că vom avea o producţie rentabilă în vară.“

---

Enache Zamfir/Petrică (jr.) comuna Gologanu, judeţul Vrancea

„Avem în cultură vreo 2.000 de hectare cu cereale şi creştem şi animale. De aceea am pus şi 100 de hectare cu lucernă, pe lângă cele 750 de grâu, 300 de hectare cu orz, 800-900 cu floareasoarelui şi porumb. Am semănat în toamnă şi 300 de hectare cu rapiţă, dar am întors-o deja, ca majoritatea din zonă, pentru că din toamnă la noi nu prea a plouat, nici iarna nu au fost precipitaţii suficiente. Am înlocuit cu grâu. La acesta am făcut o primă trecere cu îngrăşământ, a început să înfrăţească în primăvară şi avem speranţe mari de la această cultură. Ne mai trebuie doar puţină ploaie şi, la cum arată vremea zilele acestea (sfârşitul lunii martie - n.r.), cred că o vom avea. Suntem mulţumiţi, mai ales că anul trecut a fost destul de echilibrat raportul preţ/cantitate. Anul acesta se pare că va fi deficit de grâu şi sperăm să mai crescă preţul. Ca producţii medii, facem cam 6.000-7.000 kilograme/hectare la porumb, 2.500-3.000 kilograme/ hectar la floarea-soarelui, 5.000 kilograme/hectare la grâu. Deci, la cum arată sitaţia în acest moment, aşteptările cele mai mari le avem de la culturile de grâu şi orz. La celelalte este greu de spus, mai ales că se anunţă încă o vară secetoasă. De irigat, putem doar 200 de hectare. Încercăm să mai extindem cu încă 200 de hectare, dar depindem de infrastructură deocamdată.“

Adrian Enache, comuna Valea Corbului, judeţul Argeş

„Cultivăm aproximativ 1.200 de hectare cu rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui la care se adaugă suprafeţe mai mici cu soia şi lucernă. Cea mai mare parte este cu grâu, adică 550 de hectare, am avut rapiţă pe 230 de hectare, dar am rămas numai cu 80 (restul culturii am întors-o şi am pus grâu şi ulterior voi semăna şi porumb), cam 280 de hectare vor fi cu floarea-soarelui, 330 de hectare cu porumb, 80 de hectare cu soia şi vreo 20 cu lucernă, atât pentru înverzire, cât şi pentru cultura în sine. Din păcate, nici măcar la noi în zonă nu a plouat, am avut o toamnă uscată. Grâul a intrat în iarnă răsărit doar pe jumătate, restul a ieşit în timpul iernii. Acum este destul de firav, ca nişte ace, nu a început să înfrăţească. Chiar dacă a plouat la jumătatea lunii martie, vreo 25 de litri, doar ce era răsărit în toamnă a intrat mai bine în vegetaţie. Grâul a răsărit mai târziu, nu avem speranţe prea mari de la el. În mod sigur producţiile vor fi «ajustate» cu cel puţin 1.000 kilograme/hectar, iar asta în condiţiile unui an normal. Cu toate aceste dificultăţi, în ultimul timp grâul a fost cel care ne-a salvat, de aceea avem şi o suprafaţă mai mare decât la celelalte.“

---

Sabin Gaciu, administrator Asociaţie agricolă Băileşti, judeţul Dolj

„În cadrul asociaţiei lucrăm aproape 1.450 de hectare. Anul acesta am cultivat cea mai mare parte cu grâu - 380 de hectare, apoi floareasoarelui - 320 hecatre, porumb - circa 200 de hectare, 260 de hectare cu orz, 90 de hectare cu mazăre. Am pus şi vreo 160 de hectare cu rapiţă, dar nu a răsărit bine. O mai lăsăm câteva zile să vedem, dar încă nu avem apă şi este foarte probabil să întoarcem cultura. O vom înlocui cu floarea-soarelui şi porumb. Grâul arată ceva mai bine, a răsărit, dar nu înfrăţeşte. Însă ne-am aşteptat la o lipsă de apă şi am mărit puţin densitatea, să avem ce să le dăm la oameni. O mare parte o depozităm, adică 65-70%, restul o vindem direct din câmp (grâu, orz, mazăre). Am realizat anul trecut un profit de 18 milioane lei, din producţiile de 900 kg/ha grâu, 300 kg/ha orz şi circa 100 kg/ ha mazăre. Producţiile medii sunt de peste 4.000 kilograme/ hectar mazăre (anul trecut a făcut însă numai 1.600 kilograme/ hectar), 6.000-6.500 la orz, până la 7.500 la grâu, circa 3.500 la floarea-soarelui şi cam 8.500-9.000 la porumb. De aceea şi anul acesta cred că tot cultura de porumb va fi cea mai profitabilă, pentru că face producţie. Dacă preţul va fi tot în jur de 0,6-0,7 lei/kilogram, va fi mai bine decât la grâu.“

---

Costea Florin, comuna Viişoara, judeţul Constanţa

„Avem o suprafaţă nu prea mare, fiind la început, numai vreo 200 de hectare, pe care punem  grâu, orz, floarea-soarelui şi porumb. Am renunţat la rapiţă de câţiva ani din cauza secetei. Poate fi o cultură bănoasă, dar pretenţioasă, riscantă. Grâul ocupă cam 50%, orz am semănat mai puţin, deşi uneori a avut preţ mai bun decât grâul. În toamnă au fost probleme mari cu pregătirea terenului, nu a plouat şi am fost nevoiţi să facem mai multe treceri. Cred că încet-încet vom renunţa la plug din cauza lipsei de apă din sol (chiar s-a întâmplat să rupem plugul). Dacă până acum ceva timp aveam o oarecare certitudine cu grâul, de anul trecut nu mai suntem foarte optimişti nici cu culturile de toamnă, iarna nu este zăpadă, iar  primăvara a devenit secetoasă. Avem deficit mare de apă, iar cei 15 litri din luna martie nu ne-au ajutat prea mult. Grâul a intrat nerăsărit în iarnă, dar acum şi-a mai revenit şi este în faza de înfrăţire, deci continuăm cu programul de tratamente, mai ales de fertilizare. Chiar dacă ne aşteptăm la producţii mai mici (dacă facem 4 tone/hectar va fi bine), speranţa noastră este tot la cerealele păioase. În plus, cred că buruienile ne vor da bătăi de cap mai mari anul acesta, pentru că rezistă mai bine la secetă.“

---

Emilian Mureşan, Carei, judeţul Satu Mare

„Din punct de vedere economic, cele mai slabe culturi la noi sunt grâul şi floarea-soarelui. Lucrez pe terenul unui fost IAS, suntem o fermă de elită, am avut cândva şi oi, şi vite şi cultivam cam 5.000 de hectare. Acum suprafaţa este de circa 1.600 de hectare, pe care le-am împărţit cam aşa: 500 de hectare cu porumb, 400 de hectare cu rapiţă, floarea-soarelui şi grâu am lăsat câte 300 hectare de fiecare, iar diferenţa de suprafaţă este pentru soia. Cele mai bune rezultate au fost la porumb şi rapiţă. Am avut ploi, culturile de toamnă arată foarte bine, însă grâul nu cred că merită. Dacă ar fi să optimizez într-un program structura culturilor în funcţie de rentabilitate, probabil că ar trebui să renunţ la grâu sau la floarea-soarelui, dar nu se poate. Trebuie asigurat asolamentul. Porumbul dă producţie bună, este mult mai rentabil, are venit dublu faţă de grâu. Poate ar trebui să folosim mai mult mălai şi în panificaţie... La fel, şi cultura de rapiţă ne dă rezultate bune, dar nu poţi face un plan pe termen mai lung. Preţurile oscilează prea mult. Ne bazăm şi pe capacitatea de depozitare de 10.000 ded tone. Aşadar, sezonul acesta mizez pe porumb.“


Roxana DRĂGHICI

---