Dialog cu fermierii - 1 Aprilie 2021

Dialog cu fermierii - 1 Aprilie 2021:

- Care este opinia dvs. cu privire la dezvoltarea agriculturii ecologice în România?

Aurel Petruş, SC Auger Petruş, localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Călăraşi 

„România este pe ultimul loc în UE, luând în considerare suprafaţa cultivată certificată ecologic (1,8%), însă, în opinia mea, pentru ţara noastră reprezintă o oportunitate foarte mare. România poate să facă cel mai afurisit salt, şi, în primul rând, la cultura de soia. O iniţiativă bună a MADR este acordarea unei subvenţii suplimentare pentru soia, iar efectele deja se văd, suprafeţele au început să crească în sistemul convenţional, dar consider că în cel ecologic sprijinul trebuia să fie mai consistent. Există cerere de produse agricole ecologice pe piaţa europeană şi tendinţa este de a creşte suprafaţa la nivelul UE pentru că se doreşte să se consume produse obţinute local, iar agricultura ecologică nu va mai fi una de nişă, ci una cu drepturi depline. Trecerea de la sistemul convenţional de producţie la cel ecologic nu este uşoară pentru că ai nevoie de utilaje specifice, trebuie sa fii conştient ca poţi pierde anual producţia de pe 10% din suprafaţă din diferite motive. Dacă pentru controlul dăunătorilor şi bolilor avem la dispoziţie insecticide şi fungicide ecologice, dar şi biostimulatori foarte buni, pentru combaterea buruienilor oferta este mai limitată şi reprezintă principala problemă cu care ne confruntăm. Desigur, la unele culturi problema îmburuienării o rezolvăm repede, dar la altele este mai dificil, cum este la fasole, soia sau porumb, care sunt mai sensibile din acest punct de vedere. Administrez o suprafaţă de 1.300 ha certificată ecologic cultivată cu peste 10 culturi. Un proiect ambiţios vizează irigarea a 1.000 ha, ceea ce ne va permite să trecem la un nivel superior. Pe piaţa internă livrăm ouă ecologice şi sunt anumite perioade când nu putem face faţă cererii. Consumatorul român începe să conştientizeze valoarea produsului ecologic. Producţia vegetală, în proporţie de peste 80%, o valorificăm pe pieţele externe. Problema procesării materiei prime în ţara noastră este una delicată şi nu înţeleg de ce toată lumea o pune pe seama fermierului. Ar trebui să existe nişte programe foarte bine subvenţionate care să încurajeze investiţiile în procesare şi alte măsuri care să ducă la dezvoltarea agriculturii ecologice. De exemplu, aş fi vrut ca România să se fi bătut mai mult la Bruxelles pentru ca subvenţia pe care o primesc cei din sectorul ecologic să fie la un nivel mai apropiat - de până la 80-90% de cel practicat în celelalte state europene.“

---

Tudor Stanciu, localitatea Vâlcelele, judeţul Călăraşi 

​„Directivele şi politicile europene se îndreaptă către stimularea producţiei ecologice şi cu siguranţă acest segment va creşte şi mai mult pe viitor. Sunt destui fermieri care au făcut trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică deoarece cererea de produse bio creşte în fiecare an. Noi asta simţim. În anul 2016 am început perioada de conversie a terenurilor agricole şi în 2018 am ieşit pe piaţă cu primul nostru produs ecologic. Pe perioada conversiei dificultăţile au fost atât de ordin birocratic, cât şi financiar pentru că este costisitor să vinzi producţia la preţul practicat în agricultura convenţională. Piaţa ecologică a crescut poate şi în contextul actual, de pandemie, când tot mai mulţi oameni sunt interesaţi de ceea ce mănâncă şi de unde provine hrana. Lucrăm 15 ha certificate ecologic, din care 6 ha sunt cultivate cu legume (cartofi, cartofi dulci, vinete, ardei, pepeni, dovlecei, varză, broccoli) şi diferenţa cu lucernă. Consider că fermierii care vor să practice sistemul de producţie ecologic trebuie să fie atraşi de protejarea naturii, a plantelor pe care le cultivă şi să fie pregătiţi să întâmpine mai multe probleme ridicate de buruieni, boli etc. Firmele au început investească în această zonă şi apar tot mai multe soluţii, iar acest trend consider că este unul normal deoarece trebuie să avem grijă de mediul în care trăim, căci altfel se degradează.”

---

CS Drd. ing. Dragomir Damian, SCDP Băneasa 

​„Recent a fost publicat Planul de acţiune privind dezvoltarea agriculturii ecologice ca principal instrument pe care statele membre îl vor utiliza pentru dezvoltarea cererii şi ofertei de produse ecologice. Documentul vine ca răspuns la obiectivul prevăzut în strategia europeană Green Deal, de a creşte suprafaţa agricolă ecologică până la nivelul de 25%. Atingerea unui astfel de obiectiv este dificilă dar, cu respectarea unor principii de bază legate de dezvoltarea şi implementarea acestui sistem de producţie agricolă, se poate realiza. Deşi conceptul de agricultură ecologică în România a fost implementat încă din anii 2000, acesta este în continuare unul nou. Provocarile aduse de schimbările climatice, restricţiile privind utilizarea tehnicilor de productie agresive cu mediul concomitent cu creşterea cererii de produse ecologice şi sistemul de suport pentru producţie ecologică, mă determină să spun că dezvoltarea agriculturii ecologice va avea loc cu siguranţă si la nivelul României, elementele principale de care trebuie tinut cont fiind acelea în care cercetare, dezvoltarea, aplicaţiile practice legate de principiile, tehnicile, tehnologiile şi măsurile complemetare de agricultură ecologică să fie în contiunare dezvoltate şi susţinute în mod practic şi coerent în unităţile de cercetare, învăţământ şi în unităţile private. La SCDP Băneasa, începând cu anul 2020 a fost iniţiat un proiect de dezvoltare a unui Laborator de cercetare/ inovare în pomicultura ecologică, care are ca principal obiectiv dezvoltarea unui cadru de experimentare a tehnologiilor ecologice în plantaţiile pomicole ecologice, precum si promovarea acestora în randul producătorilor. Aici, se găsesc informaţii de bază şi de detaliu privind înfiinţarea, întreţinerea şi dezvoltarea unei plantaţii pomicole ecologice şi în cadrul lotului experimental ecologic din Baza Experimentală Moara Domnească se pot studia aspectele practice legate de cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi în sistem ecologic. Laboratorul a iniţiat şi dezvoltat o serie de colaborări si parteneriate cu alte organizaţii preocupate de pomicultura ecologică, respectiv societăţi producătoare de material de plantat ecologic, producători şi distribuitori de inputuri pentru agricultura ecologică, clustere şi organizaţii non-profit care sunt preocupate de inovaţe şi agricultura de precizie. SCDP Băneasa se află în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi este coordonată ştiinţific de către ICDP Piteşti-Mărăcineni.”

---

Felicia Tulai, administrator Luna Solai, comuna Luna, judeţul Cluj
​
„În momentul de faţă România este o piaţă în dezvoltare în ceea ce priveşte consumul de produse ecologice. Noi procesăm anual cca 100 mii litri de ulei obţinut prin presare la rece, din care 70% este ulei de floarea-soarelui, restul fiind obţinut din seminţe de dovleac, in, cânepă, rapiţă şi nucă. Întreaga materie primă provine din ferme româneşti. Producţia ecologică reprezintă cca 10% din totalul vânzărilor. În urmă cu doi ani am lansat primul produs ecologic (ulei de in) şi de fiecare dată când venim pe piaţa cu un produs nou acesta este rezultatul colaborării cu un fermier care ne asigură în mod permanent materia primă. Producem uleiuri ecologice presate la rece din seminţe de floarea- soarelui, in, rapiţă, cânepa şi nucă, dar nu am găsit până acum o sursă constantă de sămânţă ecologică pentru producerea uleiului de dovleac. Începând cu acest an vom produce sămânţa proprie pentru o parte din materia primă pe care o procesăm. Avem o suprafaţă mică certificată ecologic pe care dorim să cultivăm in şi floarea-soarelui. Colaborăm foarte bine pentru schimbul de idei şi soluţii cu Universitatea Agricolă din Cluj care deţine o fermă vegetală certificată ecologic, dar şi una zootehnică parţial certificată . Ne valorificăm produsele în magazine specializate, precum şi în anumite magazine Mega Image, la raionul Equilibrium. Am avut colaborări şi cu sectorul Horeca, dar puţine. Consider că educarea consumatorului este foarte importantă şi cred că este rolul nostru - producător şi procesator, să ne implicăm în procesul de educare astfel încât consumatorii să facă diferenţa dintre un produs certificat ecologic şi unul convenţional.”

Ana IONIŢĂ

---