Dialog cu fermierii - 1 August 2019

Dialog cu fermierii - 1 August 2019:

-  Cum apreciaţi calitatea grâului recoltat anul acesta?

Silviu Mihai, SC Silcomar 2000 SRL, localitatea Iazu, judeţul Ialomiţa

„Suprafaţa pe care o lucrăm este de circa 1.700 hectare, iar principalele culturi sunt: porumb, care ocupă 500 de hectare, soia - 100 de hectare, rapiţă - 300 de hectare, orz - 100 de hectare, grâu - 500 de hectare. Ca toată lumea, am avut un început de an dificil. A fost un an cu multe ploi şi chiar grindină, ceea ce ne-a obligat să facem trei tratamente la grâu numai pentru combaterea bolilor. La începutul recoltării am avut şi furtuni, însă cultura a fost asigurată şi ne-am recuperat pierderile. La momentul acesta (19.07 - n.r.) încă mai recoltăm. Am reuşit să obţinem o producţie de 7.000 kg/ha. Într-un an ca acesta, calitate mai bună am obţinut la soiul Glosa, care şi-a arătat valoarea: are şi conţinut de proteină (14%), şi masă hectolitrică bună. Mai cultivăm Solehio, PG 102 şi grâu de panificaţie. De altfel, soiurile româneşti de grâu, chiar dacă în mod obişnuit nu dau producţii foarte mari, în anii dificili, cum este cel pe care îl traversăm, răspund bine şi reuşesc să facă şi calitate. La orz am obţinut 6.000 kg/ha, în condiţiile în care a răsărit în toamnă. Rapiţa nu a făcut faţă condiţiilor, iar producţia a fost mai mică decât cea aşteptată, în concluzie a fost un an extrem de dificil. Acum speranţa ne-o punem în culturile de porumb şi de floarea-soarelui, care arată foarte bine. La grâu, în momentul acesta preţul este foarte mic, 68-70 de bani kilogramul, abia ne acoperim costurile. Avem 4.000 de tone capacitate de depozitare şi sperăm ca preţul să crească spre iarnă.“

---

Carmen Bănică, Agricultura GreenHouse, localitatea Filipeşti, judeţul Brăila

„Grâu am semănat pe o suprafaţă de 450 de hectare. A fost un an foarte dificil. În toamnă nu a răsărit deloc, în primăvară foarte greu şi târziu, iar majoritatea fraţilor au fost sterili. Cei care au rezistat, au avut câteva boabe. Şi calitatea a fost, de asemenea, foarte slabă, cu masă hectolitrică mică, proteina (mai relevantă acum decât glutenul) a fost în jur de 13%, însă a intrat la grâu furaj. Noi vindem integral către Glencore. Într-un an ca acesta am avut rezultate ceva mai bune la calitatea grâului românesc, care ne-a ridicat. A făcut faţă mai bine stresului din toamnă, chiar dacă de obicei nu realizează producţii mari. Am reuşit să obţinem circa 4.600 kg/hectar (însă în ani mai buni facem 6.000-6.500 kg/hectar). În zona noastră terenurile sunt nisipoase şi cleioase, nu foarte favorabile cerealelor şi nu ne aşteptăm la producţii extrem de mari pe care le mai văd vehiculate în unele reviste. Pe 2-3 hectare poate. În ferma noastră, doar vreo 30% din suprafaţă are terenuri mai bune, dar în general sunt terenuri bazice şi oricât de mult am fertiliza, nu ne ajută, doar cheltuim mai mult. Atât poate terenul. La soiurile celelalte de grâu am obţinut producţii de aproximativ 3.000-3.200 kg/ha. Grâul îl vindem direct, nu îl depozităm. Avem o hală, dar nu pentru depozitare, pentru că stocarea ne-ar costa în plus. Am făcut aşa într-un an: am depozitat 5.000 tone, am vândut după 7 luni, am avut preţ mai bun, dar cu tot cu costurile de depozitare, câştigul în final este cam acelaşi cu cel obţinut la recoltare. Dacă nu ai depozit propriu, nu cred că are rost să plăteşti. Anul acesta am cultivat o suprafaţă de 1.500 de hectare. În general, la noi cea mai profitabilă cultură este rapiţa, îşi acoperă cheltuielile şi chiar le acoperă şi pe cele de la grâu. Dar în toamnă am pus rapiţa doar pe 170 de hectare deşi iniţial am avut în plan 400 hectare. Fiind secetă am semănat doar în zona în care a plouat. A fost totuşi o cultură bună şi dacă nu ar fi fost grindină cu patru zile înainte de recoltat am fi făcut în jur de 3.500 kg/hectar. Am recoltat în final doar 1.500 kg/hectar, dar ne-am recuperat cam tot ce am cheltuit datorită asigurării. Sperăm ca anul acesta să ne plătim datoriile cu ce căştigăm la porumb, care arată foarte bine. Cu ceva precipitaţii, chiar dacă a mai scăzut puţin preţul, poate facem două tone în plus la hectar. Şi cultura de floarea-soarelui a trecut cu bine de polenizare şi suntem optimişti.“

---

Laszlo Becsek, administrator grup Biofarm, Târgu Secuiesc, judeţul Covasna

„Cele 1.000 de hectare pe care le cultivăm sunt împărţite echilibrat între principalele specii: cartof, grâu, porumb, rapiţă. Anul acesta am cultivat grâu pe 256 de hectare, cartof pe 256 de hectare, porumb pe 190 de hectare, 170 de hectare cu rapiţă (a fost mai mult, dar o parte am pierdut-o în toamnă), 50 de hectare cu ceapă, restul mei şi lucernă. Putem iriga cam jumătate din terenul pe care îl lucrăm, dintr-o apă curgătoare de suprafaţă. Producţia la grâu va fi destul de bună pentru condiţiile noastre şi mai ales pentru condiţiile de anul acesta. Mai avem ceva de recoltat, dar cred că vom obţine circa 7.000 kg/ha. Am avut noroc deoarece aici în zonă grâul răsărit în toamnă a fost afectat de virusul piticirii. La noi a răsărit în primăvară, am avut precipitaţii şi cultura a primit tot ce trebuie la timp, având şi densitate bună. Soiurile sunt productive, folosim Ingenio şi Exotic. Calitatea boabelor este bună, nu extraordinară, dar va fi grâu panificabil. Analizele nu le-am făcut deocamdată, nu avem încă indicii de calitate pentru că vom lăsa grâul să stea o lună şi abia pe urmă vom avea un rezultat final. Capacitatea noastră de depozitare este de 7.000 de tone. La rapiţă am reuşit să obţinem aproximativ 2.600-2.800 kg/ha, dar speranţa cea mai mare este la producţia de porumb. Cultura arată foarte bine în acest moment.“

---

Ioan Petica, SC Agropet Podgoria SRL, localitatea Şiria, judeţul Arad

„Cultivăm o suprafaţă de 700 de hectare, pe care am împărţit-o astfel: 400 grâu, 50 soia pentru boabe, 50 lucernă şi 200 de hectare cu orz şi porumb. Grâul este recoltat integral şi suntem mulţumiţi pentru anul acesta dificil, atât de recoltă, cât şi de calitate. Am reuşit să obţinem 4.500 kg/ha, cu un indice de proteină de 13-14% şi 30% gluten. Preţul este de 65-67 bani/kilogram sau chiar mai puţin de 60 de bani. Grâul este deja vândut. Soiurile cultivate au fost Glosa şi Apaş, care au răspuns mai bine, atât calitativ, cât şi cantitativ. Grâul a răsărit în lunile decembrie şi ianuarie, dar din păcate nu a avut înfrăţire, din cauza diferenţelor mari de temperatură între zi şi noapte, dar şi din cauza ploilor care au venit târziu, în luna mai. Porumbul arată foarte bine şi dacă nu vine vreo furtună, producţia va fi destul de mare. Cred că anul acesta ne vom acoperi mai bine cheltuielile cu recolta culturii de porumb, decât cu celelate culturi. Floarea-soarelui nu mai semănăm de câţiva ani. Rapiţa am întors-o pe toată, de aceea am mărit puţin suprafeţele la grâu şi porumb. Orzul s-a comportat la fel ca şi grâul, cu răsărire proastă în toamnă, destul de târziu şi cu înfrăţire slabă.“

Roxana DRĂGHICI

---