Dialog cu fermierii - 1 FEBRUARIE 2019

Dialog cu fermierii - 1 FEBRUARIE 2019:


- Cum se prezintă livada în acest moment şi care sunt premisele pentru sezonul următor?

Dr. ing. Viorel Lefter, consultant Eurofruct, Viile Galaţi

În acest moment, livada a ajuns la 80 de hectare suprafaţă totală, din care: măr - 40 de hectare superintensiv, cireş - 20 de hectare, prun şi cais. Piersicul nu s-a adaptat prea bine şi a fost înlocuit cu măr. Deşi este o zonă cu predilecţie viticolă, am încercat să adaptăm structura de specii şi soiuri astfel încât să avem producţii rentabile. Avem ca ţintă să producem în acestă livadă aproximativ 1.000 de tone de fructe, din care măr vreo 400 de tone, iar prun - 300 de tone. Nu am ocolit nici viţa-de-vie, dar avem numai struguri de masă. La momentul la care vorbim, situaţia este foarte bună în livadă. Mugurii de rod sunt normal dezvoltaţi, deşi anul trecut a fost un an extraodinar privind vegetaţia, cu producţii foarte bune la măr, cireş şi prun. Pe de altă parte, datorită vegetaţiei şi condiţiilor foarte favorabile, rodul se anunţă bogat şi anul acesta, deci aşteptăm producţii bune. Chiar zilele trecute am făcut o estimare, se anunţă un an cu potenţial mare. Şi din punct de vedere climatic sezonul de iarnă este cum trebuie, normal, cu multă zăpadă - cam 30 cm. Solul nu este îngheţat pe mai mult de 10 cm adâncime, iar temperaturile nu au coborât mai mult de -5...-6, maximum -10°C. Cel mai bine vindem cireşe, caise. Sunt fructe cu mare cerere şi preţ bun, mai ales dacă şi calitatea este bună. La cireş se vinde bine aproape orice, nu contează soiul. Se caută mult soiurile timpurii, pietroase, cu fruct mare - circa 2 cm diamentru şi bine colorat, mai ales la început de vară. Dar la fel de bine vindem şi Boamba de Cotnari galben aurie. Problema care rămâne în continuare este forţa de muncă necesară în perioada culesului. La mere avem atât soiri vechi, cât şi hibrizi noi, foarte productivi, care nu fac fructe mai mari de 100-150 grame. De altfel, nici consumatorii nu mai caută dimensiuni foarte mari. Însă este greu să educi piaţa, mai ales atunci când este foarte multă marfă din afara ţării. Pentru prun am optat atât pentru soiuri noi de masă, cu fruct mare, oval şi bine colorat, cât şi pentru soiuri care se pretează pentru consum, cât şi pentru industrializare. Acum se caută soiuri colorate, care au o perioadă mare de păstrare. Şi caisul rodeşte foarte bine, dar suntem supuşi riscului îngheţului de primăvară. Dacă nu are probleme cu acest fenomen, dă producţii foarte bune, foarte rentabile, care echilibrează în anumiţi ani preţurile altor fructe (cum a fost la măr în 2018).  

---

Laurențiu Butoi Mănescu, lider Cooperativa Agricolă „Pomicultorul dâmboviţean“, Măneşti Dâmboviţa

Suprafaţa totală de livadă, pe cooperativă, este de circa 100 hectare de măr, din care 30% este ocupată de soiul Golden, 25% Starkrimson, 25% Jonathan, 10% Idared şi restul, în proporţii relativ egale, Pinova, Ionagold, Ionared, Florina. Livada se prezintă foarte bine acum din punct de vedere al stării de vegetaţie şi sanitare. Dar, pentru că anul trecut a fost foarte bogat, cu condiţii foarte prielnice de polenizare, a determinat la anumite soiuri periodicitatea de rodire. În această situaţie sunt unele parcele plantate cu Golden, care atunci când fructifică foarte mult, anul următor vor avea puţin rod. Alternanţa o mai controlăm cu tăieri ceva mai agresive când rodul este foarte mult. Până acum nu am folosit regulatori de creştere sau rărire chimică, dar vom folosi, ca să putem regla rodul şi să evităm periodicitatea de rodire la o specie predispusă, cum este mărul. Din păcate, nu există reţete, de aceea nu ne bazăm pe produsele chimice, ci doar când este absolută nevoie. Oricum, având în vedere recolta bogată din 2108, premisele sunt bune anul acesta pentru anumite soiuri ca Jonathan, Idared sau Ionagold. Aşteptări mai mici avem la soiurile de culoare galbenă. Ca şi operaţii în livadă, în afară de tăieri, în perioada următoare mai aplicăm îngrăşămintele chimice sau naturale (gunoiul de grajd) ca să beneficieze de mustul zăpezii. În general, mergem pe sistemul de ogor negru, iar în zonele de plantaţie superintensivă folosim banda. De altfel, avem o suprafaţă destul de mare de livezi tinere, cam 40-50%. În fiecare an avem în program înnoirea unor suprafeţe, dar suprafeţe mici. Cei mai mulţi membri ai grupului au ales să facă investiţii din fonduri proprii. Fondurile din proiecte sunt benefice, dar mulţi s-au speriat. Avem însă în plan, la nivel de cooperativă, să luăm un consultant pentru accesarea unui proiect pentru construirea unui depozit cu atmosferă controlată. Ceea ce avem acum nu permite păstrarea merelor mai mult de lunile februarie-martie. Ne gândim, de asemenea, şi la procesare, la achiziţia unei linii de transformare a merelor care rămân în suc, pastă sau orice alt produs secundar, mai puţin alcool. Anul trecut am aruncat foarte mult, şi se întâmplă mai ales în anii cu supraproducţie, cum au fost 2108, când 20 bani/kg este doar mâna de lucru pentru recoltat.

---

Lucian Florea, Asociaţia Pomicolă Iteşti, judeţul Bacău

„Rapiţa este compromisă la nivel de organizaţie, suprafaţa totală a livezii este de 100 de hectare cu măr, cireş, păr. Livada proprie are 17 hectare numai cu măr superintensiv, plantaţie nouă realizată prin reconversie. Deocamdată livada este într-o stare foarte bună, însă la noi primăvara este periculoasă. Acum temperaturile sunt favorabile repausului vegetativ. Însă din punct de vedere al producţiei cred că va suferi toată livada, clasică sau intensivă, ne aşteptăm la producţii ceva mai reduse anul acesta. De aceea facem acum tăierile de iarnă, dar ceva mai superficial. Nu intrăm foarte mult în coroană, mai ales în livezile vechi, pentru că oricum rod pentru anul acesta este mai puţin. La cele superintensive, pe portaltoi M9 nu sunt astfel de probleme, ele oricum sunt productive, nu intră în alternanţă. Dintre soiuri, Jonathanul pare să aibă mai puţin, Golden şi Ionagold aşa şi aşa, dar vedem cum va fi vremea şi în perioada înfloritului, când putem avea surprize. Deocamdată se arată un an normal, după ce anul trecut a fost supraproducţie. Undeva în februarie-martie facem tratamentele de curăţire cu uleiuri cu insecticide şi tratamentele pe bază de cupru, înainte de aplicarea uleiului. Solul nu îl lucrăm. Unii mai aplică îngrăşăminte în perioada aceasta, dar eu menţin solul înierbat pentru că, dacă îl lucrez, pierd apa din sol. Aşadar, estimăm o producţie medie, normală. Un an în care cred că se vor echilibra preţurile la mere. Noi trimitem către procesare cam jumătate din producţia totală de mere (pentru suc şi alte concentrate). Aşteptăm acum să vedem ce soluţii are Ministerul Agriculturii pentru ultima sesiune de depunere de proiecte anunţată pentru pomicultură şi de ce sumă de bani vor dispune proiectele aprobate. Până acum au fost absorbiţi toţi banii, un lucru bun, al cărui rezultat sper să îl simţim în următorii 3-5 ani pe piaţă. Un alt aspect de care încă ne mai lovim, mai ales în perioadele când sunt deschise sesiunile de depuneri de proiecte, este avalanşa de cereri de înscriere în grupuri, asociaţii, organizaţii etc. doar pentru a câştiga punctaj mai mare la proiectul lor. Şi noi am refuzat foarte multe astfel de solicitări pentru că ne dorim lângă noi fermieri activi, serioşi şi responsabili, dornici să se implice în activitatea grupului din care fac parte, nu doar prin plata cotizaţiei (dar şi de acest lucru se uită de multe ori). Am spus-o de mai multe ori, dacă nu vom avea o voce comună suficient de puternică şi determinată, nu vom putea face schimbări care să ne ajute în mod real. Aşadar, ar trebui să fim mai selectivi în ceea ce priveşte primirea de noi membri în organizaţie.

---

Pavel Onea, SC Mărul Argintiu, Fălticeni, Suceava

Avem 50 de hectare de livadă tânără, superintensivă aproape în totaliate. Alături de soiurile de generaţie veche, cum sunt Jonathan, Golden, Delicios sau Stakrimson, am plantat şi Pinova, Idared, Gala etc. Datorită solului pe care îl avem şi a portaltoilor folosiţi, gustul este destul de bun şi la soiurile străine. De asemenea ne ajută foarte mult şi expoziţia livezii. Ca împărţire, cam o treime din plantaţie este ocupată cu Golden Delicios, 20% cu Pinova, 20% este cu Idared, Gala ocupă cam 10%. Soiurile noi le comercializăm în stare proaspătă, în timp ce Jonathanul, Golden şi Starkrimson le procesăm în sucuri, pentru că au aromă şi gust foarte bune. După producţiile foarte mari de anul trecut, vom avea proabil o scădere, nu prea mare, însă numai pe anumite soiuri. Dintre ele, Golden Delicios este mai predispus la alternanţă, mai greu de normat cu tăieri. Acum livada este acoperită cu zăpadă, cam 20 cm, care ajută foarte mult solul, chiar dacă avem şi sisteme de udare prin picurare. Temperatura este, de asemenea, favorabilă repausului, nu ne-a creat probleme pentru că nu au fost variaţii mari între zi şi noapte. Deşi anul trecut am avut producţie foarte mare, am aplicat tehnologia astfel încât să nu scadă anul acesta. La Golden ne aşteptăm la ceva mai puţine mere decât sezonul anterior, pentru că este mai sensbil la alternanţele de rodire. Cu toate acestea nu avem variaţii în producţie, facem constant peste 40-50 tone de mere la hectar. Putem spune că este echilibrată, cu uşor trend crescător. Un alt motiv este şi faptul că am făcut plantările eşalonat la noile parcele, ceea ce nu ne-a creat dezechilibre. În plus, lacul de acumulare de lângă noi reduce impactul brumelor târzii de primăvară, suntem puţin mai norocoşi din acest punct de vedere. Ca tratamente în livadă nu mai facem iarna, ci doar la dezmugurit, cu produse dezinfectante şi de cicatrizare a rănilor rămase în urma tăierilor. Aşadar, ne aşteptăm la un an bun, normal pentru că rod este, iar situaţia este favorabilă în perioada aceasta. Şi cu vânzarea stăm destul de bine, pentru că am investit într-un depozit cu capacitate de peste 1.500 de tone şi în linii moderne de sortare-calibrare. Avem o colaborare foarte bună cu Ţara Mea, pentru livrarea de sucuri, dar şi cu alte hipermarketuri unde vindem mere proaspete. La momentul acesta mărul pleacă de la noi cu mai mult de 1 leu/kg. Nu peste tot ne putem păstra brand-ul, dar important este că vindem la un preţ destul de bun. Suntem singurii din Suceava care avem certificare Global GAP pentru întreaga livadă. Deşi este un efort constant pentru noi, aceasta este tendinţa, spre asta se merge dacă vrei să rămâi pe piaţă. Să respectăm toate normele, este cartea de vizită a unui femrier. Eu ţin foarte mult la tot ce înseamnă respectarea dozelor şi a tuturor restricţiilor împuse de aplicarea substanţelor de protecţie. Dar că tehnologie ne-au ajutat mult şi sfaturile celor mai avansaţi ca noi, cum sunt de exemplu olandezii. Sigur că trebuie adaptate, dar să nu ignorăm avansul pe care îl au ei în cercetare.

Roxana BĂLAN

---