Dialog cu fermierii - 1 Februarie 2020

Dialog cu fermierii - 1 Februarie 2020:

-  Care este situaţia culturilor de toamnă în ferma dvs.?

Cristian Vasile, reprezentant  SC Ildu SRL, Vâlcele, judeţul Călăraşi

„Lucrăm aproximativ 5.000 de hectare, din care pe o suprafaţă de 1.400 de hectare am semănat cereale păioase (orz, grâu), pe 350 de hectare am semănat rapiţă, iar restul - pentru floarea-soarelui, porumb şi soia. În comparaţie cu anul trecut, când grâul a răsărit abia în primăvară, anul acesta cerealele păioase au evoluat bine. Am reuşit să semănăm la timp, însă avem o mare problemă: lipsa apei din sol, care a dus la o secetă pronunţată. În zona noastră nu a mai plouat de mai mult de două luni. Să sperăm că precipitaţiile care se anunţă nu ne vor ocoli. Societatea deţine un sistem de irigaţii pe pivoţi, avem 11 acum care acoperă aproximativ 800 de hectare, dar îi folosim pentru culturile de primăvară. Din păcate, cerealele păioase prezintă o carenţă de azot pe care momentan nu o putem rezolva, chiar dacă în toamnă am aplicat toate tratamentele. Ca şi risc de boli, există o temere legată de apariţia septoriozei în primăvară, dar nu putem afirma că este un pericol. Acum, lipsa apei, cumulată cu un eventual ger, ne creează probleme în culturi. Nu am avut până în prezent temperaturi care să ne pună iremediabil culturile în pericol, dar ne putem aştepta. Ceea ce stresează plantele însă sunt diferenţele de temperatură dintre zi şi noapte, adică: ziua avem 5 grade Celsius, iar noaptea coboară spre -10 grade Celsius. Aceste diferenţe de temperatură afectează aparatul foliar al plantelor, ceea ce va însemna o pornire mai lentă în vegetaţie. Am avut probleme şi anul trecut cu stresul termic, mai ales la soiurile de grâu mai sensibile. Suprafaţa pe care am înfiinţat cultura de rapiţă am redus-o destul de mult din cauza secetei din toamnă, de la 700 de hectare la 350 de hectare. Acum arată bine şi consider că va avea un început bun în primăvară, în condiţii bune pentru reluarea vegetaţiei, însă ne vom bucura când o să o vedem în buncăr pe toată. Acum aşteptăm doar precipitaţiile. În februarie începem să instalăm capcane şi să facem tratamentele cu insecticide dacă se impune.“

---

Cristian Emil, Emiagro SRL, Jăgălia, judeţul Călăraşi

„Anul acesta, se vede şi în cultură că am avut condiţii de semănat mai bune decât în toamna trecută, atât la cerealele păioase, cât şi la rapiţă. Lucrez o suprafaţă de aproximativ 600 de hectare, din care 80 la sută este acoperită de grâu, orz şi rapiţă, şi 20 la sută porumb. Cultura de rapiţă am reuşit să o semănăm la timp, am avut noroc şi de o ploaie scurtă de vreo 20 de litri. Aceasta a făcut ca rapiţa să se dezvolte bine până la acest moment, a crescut destul de repede, astfel că acum este în stadiul de 8-10 frunze. Avem nevoie rapid de apă şi din păcate nu avem nici posibilitate de irigare. Şi la grâu situaţia este similară: datorită faptului că a mai plouat de două-trei ori cu câte 10 litri, a crescut bine (poate chiar prea mult), este înfrăţit, dar am observat zilele trecute că era culcat în unele zone şi chiar cu nişte carenţe. Din păcate, o ploaie pe care plantele să o poată folosi cu adevărat nu am a mai avut de la începutul lunii decembrie. Nici gerul nu ne-a creat probleme, diferenţele majore de temperatură dintre zi şi noapte sunt în continuare un factor de stres în plus. Nu lucrez multe hectare şi nici nu îmi doresc să mă extind pentru că, din păcate, nu are cine să lucreze pe utilaje. Am adus tineri, care au stat o vreme, apoi au plecat peste hotare. Nu îi putem păstra."

---

Daniel Ciuhureanu, Ecoagra SRL, judeţul Galaţi

„Cultura noastră principală de toamnă este ceapa. În zonă suntem recunoscuţi mai degrabă pentru această cultură, pentru că la rapiţă am renunţat de câţiva ani, iar păioase cultivăm doar pentru rotaţie, în colaborare cu un vecin. Facem şi culturi de hibridare la porumb şi la floarea-soarelui, însă suprafaţa totală din fermă este de numai 150 de hectare. Ceapa am semănat-o în luna septembrie şi a evoluat frumos, iar la cum arată cultura de acum am mari speranţe pentru o recoltă bogată. Mai cultivăm şi câteva hectare cu soiuri de ceapă mai deosebite. Am avut în toamnă, în luna noiembrie, temperaturi de 14-15 grade Celsius, a mai plouat şi astfel s-au realizat condiţii ideale pentru mană, fenomen cu care altădată ne confruntam înspre luna mai. Este adevărat că la momentul acesta se resimte în zona noastră lipsa apei, dar per ansamblu şi culturile păioase se prezintă bine, grâul şi orzul au înfrăţit, nu sunt probleme deosebite, poate doar ceva carenţe. Rapiţa este şi ea dezvoltată corespunzător, dar suprafeţele au scăzut simţitor, binenţeles din cauza secetei şi a riscului crescut la boli. Numai cine poate iriga a mai semănat rapiţă. Eu, personal, nu am mai cultivat de 4-5 ani. Aşadar, câmpul este verde şi frumos, nici temperaturile din timpul nopţii nu au coborât sub -4 ...-5 grade Celsius şi ne rugăm să plouă."

---

Tritean Nicolae, director SCDA Turda, judeţul Cluj

„Şi anul acesta este unul atipic, comparabil cu anii precedenţi. Culturile de toamnă se prezintă destul de bine, nu sunt probleme, chiar dacă nu am avut precipitaţii suficiente. De exemplu, în luna decembrie, media multianuală este de aproximativ 27 de litri, anul trecut noi am avut 14 litri, iar în luna octombrie din 36 de litri medie, am avut abia 25 în toamnă. Luna ianuarie este la fel, dar ceea ce ne îngrijorează la aceste specii este faptul că, din cauza toamnelor lungi şi călduroase, s-a manifestat un atac de afide mai puternic. Ca vectori de viroze, determină piticirea la grâu, fenomen observat primăvara devreme. Acest risc există în special la culturile semănate mai devreme. De aceea noi am făcut în toamnă tratamente cu insecticide. Cel mai important însă acum este acumularea apei în sol, prin orice mijloace. La rapiţă s-ar putea să fie probleme destul de mari. Plantele au pornit cu o răsărire foarte neuniformă: ce a răsărit în prima fază este prea avansată, iar o parte este prea mică şi nedezvoltată. În aceste situaţii este posibil să fie chiar pierdută cultura, având în vedere că sunt diferenţe mari între plante, de aproximativ 20 cm. Am avut şi noi la staţiune rapiţă în cultură, dar am renunţat pentru că ne dorim să multiplicăm creaţiile proprii. În plus, avem multe soiuri de soia omologate, iar soia este o premergătoare mult mai bună pentru culturile de toamnă. Rapiţa este o cultură mai pretenţioasă, riscantă, mai ales în condiţiile actuale de climă. Sunt cheltuieli multe cu tratamentele şi fertilizările, dar noi semănăm soia fără îngrăşăminte şi tot producem 2.500-3.000 kg/ha. La rapiţă, este bună valorificarea în vară. Noi producem anual 300-400 tone sămânţă la soia şi ceva pentru consum alimentar, pentru că avem contract cu o fabrică de prelucrare. Din acest motiv pentru noi soia este mai avantajoasă."

Roxana DRĂGHICI

---