Dialog cu fermierii - 1 Iulie 2019

Dialog cu fermierii - 1 Iulie 2019

- Care este situaţia culturilor de cartofi şi a celor din rotaţie în zona de centru a ţării?

Cleonic Sucaciu, Grup producători Ţara Făgăraşului, Braşov

„Este o societate pe acţiuni înfiinţată special ca grup de producători în România. Grupul a fost înfiinţat în anul 2004, cu obiectivul de a crea un centru de sortare şi ambalare a cartofilor necesar intrării producătorilor de cartof în lanţurile de retail. S-a început cu şapte mari producători de cartof şi s-a ajuns la un număr de 70 de membri producători. Avem o linie de ambalare cu o capacitate de 80 tone/12 ore şi o capacitate de depozitare de 3.000 de tone. Cultivăm soiuri productive de cartof din Olanda, Germania sau Franţa, precum şi soiuri româneşti: Satina, Red Lady, Sunshine, Castrum, Brasovia, Marabel, Melody, Carrera, Bellarosa. La nivel de grup se cultivă circa 350 de hectare de cartofi, cu o producţie medie de 30 tone/hectar. Din această suprafaţă, 80% este destinată cartofului pentru consum, restul pentru producerea de material săditor.  2017 a fost un an bun pentru producţie, dar dificil şi cu multă muncă, în condiţiile în care investiţia anuală a fost de 3.200-3.500 euro/ha, iar veniturile realizate au fost reduse. În 2018, a fost un an favorabil nouă producătorilor, având în vedere problema majoră din întreaga Europă. Producţiile mici au asigurat preţuri mai mari. Anul acesta an fost unul aparte, în special din cauza vremii imprevizibile, o primăvară rece şi ploioasă. Acum însă, la momentul la care vorbim, culturile arată destul de bine, sunt crescute vegetativ datorită ploilor. Acestea ne creează mari probleme cu mana. Dacă depăşim acest obstacol, apreciem că vom obţine o producţie bună. Culturile din rotaţie sunt cerealele (grâu triticale, orz), care şi-au menţinut poziţia pe circa 200 ha, iar în cadrul grupului ocupă 25-30% din suprafaţă, iar soia 15%. Rapiţa, pentru Ţara Făgăraşului nu este cea mai bună cultură, în general o evităm. Producţiile la cereale ajung, în medie, la 4-6 tone/ha. Culturile nu arată foarte rău, şi-au mai revenit după aceste ploi, deşi în primăvară nu le dădeam prea mari speranţe. Dar avem potenţial de 70% în acest moment, încă nu putem face alte aprecieri. Porumbul este întârziat şi el, dar după perioada lungă de ploi sperăm să ajute căldura de 30-31 grade Celsius din aste zile. Ne dorim pe viitor să introducem, nu doar la cultura cartofului, supravegherea culturilor de sus, senzori pentru aprecierea fertilităţii solului şi a stării fitosanitare a plantelor. Însă, date fiind costurile, trebuie să cântărim bine aceste decizii şi suntem interesaţi şi de unele programe de finanţare europeană a acestor tehnologii.“

---

Mihail Mucsi, AgricoM, Târgu Secuiesc, judeţul Covasna

„Suprafaţa totală cultivată este de 325 de hectare, din care cartoful ocupă între 110 şi 120 ha, grâul 100-110 ha, culturile de soia şi mazăre - circa 30-35 ha, iar rapiţa între 50 şi 55 ha. Mai cultivăm muştar pentru sămânţă, între 10 şi 20 de hectare. Soiurile de cartof cultivate sunt: Carrera, Bellarosa, Red Lady, Agata, Sante, Evolution, Esmee, Arizona, Orchestra, Musica, Jazzy, Blaue St. Galler, cu care reuşim să atingem randamente de 35-40 tone/ha. La cereale ajungem la 7.300 kg/ha în anii buni (nu se ştie ce va fi anul acesta), iar la rapiţă, la 4. 000 kg/ha. În anul 2017, pentru că a fost un an bun, am făcut investiţii tehnologice în construirea unei noi capacităţi de ambalare de 350 mp, extinderea liniei de ambalare cu o nouă maşină de împachetat, dublând astfel productivitatea liniei existente până la 4.000 tone/an. Şi anul 2018 s-a încheiat bine, am avut şi producţie, şi preţ, deoarece se întâmplă rar să le ai pe ambele. Pentru că toată Europa a avut preţuri mari, ne-am aliniat şi noi, iar preţurile au fost bune în martie-aprilie. Anul acesta însă există mari probleme cu mana în toate zonele de tradiţie. Mana a apărut foarte timpuriu şi foarte agresiv din cauza ploilor. Este extrem de dificil de ţinut sub control pentru că nu putem intra pe teren să facem tratamente. Nu avem produse autorizate nici pentru tratamente avio la mană la cartof (chiar dacă am avea avion sau elicopter). Este un semnal de alarmă pe care l-am tras şi prin intermediul Federaţiei. Terestru nu putem intra. Toate cheltuielile colaterale sunt minore, pe lângă ce am putea pierde dacă nu controlăm boala. Dacă reuşim să o stăpânim, ne aşteptăm la producţii bune, cu condiţia să mai vină şi ceva ploi în vara aceasta. Nici la cereale situaţia nu este bună. Sunt nişte fenomene pe care nu le-am mai întâlnit până acum decât ocazional. Grâul semănat la timp nu a răsărit decât în petice, iar aceste plante au fost infectate. Situaţia s-a agravat ulterior. Unde a răsărit în primăvară sunt bine, pentru că nu au avut aceeaşi presiune de boală. Oricum, grâul este slab, reducere de 1.000-2.000 kg/ha. La cultura de rapiţă, am eliminat aproximativ 5 hectare, au răsărit sporadic şi am reînsămânţat cu grâu de primăvară. Au rămas doar 50 ha. Noi oricum trăim numai din cartof, pentru că tot ce facem subordonăm cartofului.“

---

Liviu Poparadu, localitatea Drăguşi, judeţul Braşov

„Anul trecut am făcut producţie bună, am valorificat foarte bine cartoful. Cultivăm cartof şi cereale pe circa 50 de hectare, împărţite anul acesta astfel: cartof - 10 hectare, păioase - 20 hectare, porumb - 10 hectare şi câteva hectare cu ovăz şi fasole. Ne trebuie bază furajeră pentru oi. Din suprafaţa de cartof am mai redus în ultimii ani, de la 15-17 hectare. Am achiziţionat nişte utilaje mai performante şi ne concentrăm să producem sămânţă, în principal pentru consum propriu, pe o suprafaţă mai mică, circa 1,5 ha din total este pentru sămânţă. Cultura arată bine, dar nu foarte bine. Ploile nu ne-au creat probleme deosebite, avem băltiri, dar le putem ţine sub control. Am reuşit să intrăm la tratamente la circa 3 zile în perioadele cu ploi, ca să putem controla atacul de mană. Cred că am salvat cultura. Din tot ce am încercat, ne-am oprit la două soiuri albe - Marabele şi Arizona şi unul roşu - Belarosa. Vremea a fost destul de imprevizibilă până acum, dar la cum arată cultura în acest moment sperăm la o recoltă bună de cartof anul acesta. Plus că am fost feriţi de grindină sau alte fenomene de acest tip. Este drept că în primăvară nu eram prea optimişti, dar acum şi grâul arată destul de bine. Porumbul l-am pus după ploi, a început să se dezvolte de vreo câteva zile. Este în stadiu de 8-10 frunze. Şi cultura de fasole este în stare bună. Grâul l-am semănat în perioada optimă, nu am avut probleme cu el. I-am făcut şi două tratamnete foliare, dar în zona noastră de deal culturile de cereale nu sunt cele mai bune. Cred că noi vom reuşi să ajungem totuşi la 3,5-4 tone/hectar. La mine în fermă cartoful a adus profit.“

---

Gabriel Ungureanu, Ghimbav, judeţul Braşov

„Suprafaţa pe care o cultivăm este de circa 170 de hectare, din care cartoful ocupă 100 de hectare, iar restul este grâu. Am avut înainte şi sfeclă de zahăr şi alte cereale, dar am renunţat. Am simplificat lucrurile şi ne-am axat doar pe producere cartof de sămânţă (testăm şi producem mai multe soiuri, dintre care: Carerra, Esmee, Riviera, Arizona, RedLady - cel mai mult) şi cartof pentru chips (patru soiuri) pentru că avem contract cu Intersnack. Sămânţă producem din soiuri mai timpurii şi semitimpurii, pentru că mare parte din ea pleacă spre zona de sud (judeţele Dâmboviţa, Teleorman) sau de vest, unde se produc cartofi timpurii pentru consum şi este important cum arată şi cum se adaptează în fiecare zonă. Anul acesta la noi, în zona Braşovului, în luna mai şi început de iunie a plouat mai mult, apoi lucrurile s-au liniştit. Acum culturile de cartof arată satisfăcător, sunt puţin întârziate faţă de alţi ani, dar nu mai avem probleme cu bolile şi suntem la zi cu tratamentele, controlăm bine atacul de mană. Unele soiuri au fost foarte puţin atinse, iar altele deloc. Este adevărat că primăvara rece (am avut chiar temperaturi negative după plantare) ne-a dat emoţii, iar răsărirea a fost destul de târzie, după 15 mai. Cultura de grâu arăta foarte rău la intrarea în primăvară, am crezut că am să o întorc, dar avem soiuri care înfrăţesc bine după răsărire. Şi aici avem în testare, ca şi la cartof, mai multe soiuri (anul acesta circa 20) cu mai multe scheme de fertilizare şi păstrăm ce se adaptează. În acest moment pot spune că spicele arată nesperat de bine. Cea mai mare parte pentru consum este cultivată cu soiuri de la Caussade Semences şi ne aşteptăm şi aici la o recoltă bună.“

Roxana DRĂGHICI

---