Dialog cu fermierii - 1 IUNIE 2019:

Dialog cu fermierii - 1 IUNIE 2019:

- Ce investiţii în irigaţii aţi făcut sau intenţionaţi să faceţi anul acesta?

Florin Stoian, Ferma Stoian, judeţul Constanţa

„Agricultură fără irigaţii nu se poate, mai ales în producerea de legume în câmp. Investiţiile pe care le-am făcut până acum în sistemele de irigaţii pe care le folosim au fost în cea mai mare parte prin eforturi proprii, pentru că nu puteam aştepta numai banii europeni. Din ce irigăm la ora actuală, doar 10%  au fost investiţii cu fonduri europene. Ultima mare investiţie pe care am făcut-o a fost anul trecut, când am cumpărat trei pivoţi de irigat complet automaţi, în cadrul unui proiect pe grupul de producători. Restul au fost achiziţionaţi cu circa 7 ani în urmă. Cea mai recentă investiţie a fost parte dintr-un proiect mai amplu, un proiect care a fost făcut cu fonduri europene în cadrul Planului Operaţional de Dezvoltare, iar noi, ca grup de producători, am avut nişte beneficii. În acest moment suntem în derulare să depunem împreună cu SNIF Constanţa (care reabilitează canalul de aducţiune) un alt proiect de reabilitare a staţiei de punere sub presiune. Este un proiect finanţat sută la sută de Uniunea Europeană, prin AFIR, în valoare de un milion de euro. Acest proiect de reabilitare este gândit pentru un plot de 500 de hectare. Din acest plot, noi vom beneficia cam de 250 de hectare în fiecare an la nivel de grup (din cele 800 de hectare pe care le lucrăm), prin rotaţie. Sunt finanţări de peste 200 milioane de euro pentru întreaga ţară. Se mişcă lucrurile şi la noi, pe ici, pe colo. Dar şi fermierii trebuie să se implice, să facă ceva. În cazul în care pe ploturi există staţii de punere sub presiune, dacă şi fermierii fac parte dintr-un grup de utilizatori de apă şi nu reabilitează staţiile, aceştia riscă să rămână fără subvenţiile pe suprafaţă. Cât despre energia necesară funcţionării acestor staţii, se pare că şi acesta va fi subvenţionată, după ce vor fi reabilitate. Să vedem cât timp va fi acordată această subvenţie pentru consumul de energie pentru irigat. De aceea în două săptămâni depunem şi noi proiectul nostru de reabilitare, în cadrul OUAI, mai ales că în această zonă din Constanţa nu a plouat aproape deloc. Eu am mai spus şi cu alte ocazii: fondurile europene sunt foarte bune pentru toţi, ne ajută. Dacă nu ar exista nicăieri, atunci s-ar vedea cât de competitivi sunt fermierii români. Pentru că, din păcate, pentru unii agricultori, care chiar vor să facă treabă, au fost şi proiecte aprobate, care au primit finanţare, dar banii nu au ajuns la investiţiile care ar fi trebuit. Iar acum, România, la nivel de ţară, suferă.“

---

Marin Dogărescu, administrator Agridor, judeţul Brăila

„Cultivăm în jur de 1.400 de hectare, din care păioasele reprezintă cam 25-30%, adică vreo 350 ha. Pe 300 de hectare avem grâu de sămânţă, soiuri româneşti (Glosa, Miranda) cu care reuşim să facem în jur de 7.000 kilograme/ha.  Porumbul de sămânţă Monsanto este semănat pe circa 1.000 de hectare, din care 200 de hectare sunt puse recent. Mai cultivăm porumb pentru consum pe circa 100 de hectare, apoi floarea-soarelui şi chiar soia. Avem şi 25 de hectare de livadă cu specii sâmburoase, viţă-de-vie, 10 hectare cu cartof, ceapă. Ne ajută foarte mult faptul că putem să irigăm aproape  întreaga suprafaţă cu apă din Dunăre. Am moştenit două staţii de pompare de la ANIF, în care am investit de mai mulţi ani încoace. Am reuşit să facem modernizări cu ajutorul unor fonduri de la Banca Mondială, iar de-a lungul anilor s-a investit în jur de un milion de euro. Nu am aşteptat neapărat fondurile europene pentru a face alte investiţii sau reparaţii, dar când au venit , ne-am bucurat şi le-am folosit. De aceea am pus bazele a două OUAI, una pentru 1.631 de hectare şi una pentru 700 de hectare. Irigaţiile sunt costisitoare prin natura lor, pentru că apa o foloseşti 2-3 luni pe an, dar sistemul trebuie întreţinut tot anul. Însă faptul că poţi iriga îţi dă siguranţă, sporurile de producţie acoperă cheltuielile, mai ales când avem loturi de producere sămânţă la porumb, suprafeţe de livadă sau cu legume. Am continuat să investim, iar anul acesta avem un proiect proaspăt depus în valoare de un milion de euro pentru reabilitări în sistemul de irigare. Banii europeni sunt utili, dar şi noi fermierii trebuie să facem eforturi.“

---

Liviu Decu, preşedinte OUAI SPP5, Perişoru, judeţul Călăraşi

„Societatea Agroseed Muntenia este membru în trei OAUI, cu două puncte de lucru, Perişoru, judeţul Călăraşi, şi Băneasa, judeţul Giurgiu, cam câte 2.000 ha la fiecare punct. Structura de culturi este cam aceeaşi: grâu, orz, porumb soia, rapiţă, floarea-soarelui, dar la irigate numai porumbul şi soia. Din total suprafaţă, 1.400 de hectare sunt cu porumb şi 1.000 hectare cu soia. Amenajările de la Perişoru sunt destul de vechi, dar funcţionale, iar în zona aceasta există două OUAI: una la staţia SPP5 şi una la SPPa. Pentru prima staţie avem deja un proiect de un milion de euro finalizat de câţiva ani şi irigăm o suprafaţă de 950 ha, teren Agroseed Muntenia. Pe lângă asta, am investit şi noi propriile fonduri în amenajări. Înainte de 1990 această amenajare iriga 50.000 ha, acum este folosită pentru vreo 10.000 ha. Anul acesta am mai depus un proiect, tot la SPP5 pentru amenajare reţea, pentru că folosim cam 3 milioane mc apă/campanie. Al doilea plot este amenajat acum pentru a iriga circa 3.000 de hectare, abia l-am preluat, iar pentru această staţie vom depune la 1 iulie un alt proiect. Am vrea să irigăm măcar 1.000 hectare din cele 3.000. Avem patru electromecanici la SPP A, contabil şi director, efortul financiar fiind cam de 250.000 lei/an/OUAI. Membrii trebuie să suporte acest cost, în funcţie de numărul de hectare. Băneasa are 2.400 ha teren, din care 600 ha sunt în terasă, iar restul pe baltă. Tot terenul are sistem de irigat pe care acum îl reabilităm prin patru proiecte aflate în stadiu de execuţie. Două au fost depuse la 1 mai şi suntem în faza de verificare. Avantajele de spor de producţie sunt foarte mari. La soia nici nu putem discuta pentru că nu se poate face la neirigat, iar producţia a fost, în funcţie de umiditatea din primăvară, în jur de 4 tone/ha. La porumb au fost doi ani buni, am scos la neirigat 8-10 tone, la irigat 13 tone. Dar în ani secetoşi diferenţa este de la simplu la dublu. Fără irigat, nu ai stabilitate în producţie. Cu puţină ştiinţă şi responsabilitate se pot accesa fonduri şi reabilita aceste sisteme. Dar este foarte greu să lucrăm în asociere, trebuie să pornească cineva şi vin apoi şi ceilalţi. Ce mă miră este că unii dintre ei sunt reticenţi la irigare, chiar dacă au staţie de irigare în terenul propriu.  Mai ales că din proiect 30% este pentru achiziţia de echipamente. Se poate dacă vrei.“

---

Radu Niculescu, director vânzări MerryBerry, comuna I.L. Caragiale, sat Mija, judeţul Dâmboviţa

„Plantaţia noastră are acum circa 100 de hectare, plantaţie numai de afin, din care aproximativ 40 de hectare intră pe rod anul acesta. Materialul săditor este o parte din România şi o parte din Olanda. Plantaţia este irigată integral cu sisteme de udare prin picurare, lucrate împreună cu Netafim. Modulele sunt divizate pe câte 20-25 ha, fiind implementate deja cinci proiecte. Toate sistemele comunică între ele, în Cloud. Prin sistemul de irigare se controlează, nu numai apa, dar şi fertirigarea, fiind complet automatizate. Costul sistemului de irigaţii pe hectar este de 3.600 de euro. E posibil ca pe viitor să ne extindem şi cu alte fructe de pădure, ne gândim la o extindere de încă vreo o sută de hectare, bineînţeles treptat. Ne aprovizionăm cu apa pentru irigaţie din şapte bazine (lagune) de alimentare, fiecare cu câte două sau trei puţuri în funcţie de mărimea lor, cu câte 4.000 de metri cubi de apă fiecare. Din aceste lagune, apa este trasă cu pompele şi introdusă în sistemul de irigaţii. Le-am pus în funcţiune în luna aprilie şi merg foarte bine. Nu facem parte din nicio organizaţie de udători încă, dar suntem interesaţi pentru ca mai avem în plan să facem în această toamnă sau în primăvara anului viitor alte investiţii pentru noua plantaţie. Din păcate, în ultima perioadă vremea rece şi ploile căzute ne-au întârziat perioada de recoltare cu o săptămână. Căderile de grindină ne-au afectat şi ele 1-2% din producţie. Pe viitor luăm în calcul să acoperim plantaţia cu plase de protectie, însă investiţiile necesare sunt semnificative (se ridică la 18-20 mii euro pe hectar). Nu avem încă atacuri semnificative de boli, dar odată cu vremea caldă horticultorii noştri sunt pregătiţi pentru orice. Vestea bună este că şi anul acesta consumul de afine va creşte semnificativ, consumatorii fiind din ce în ce mai conştienţi de beneficiile acestor fructe bogate în antioxidanţi.

Roxana DRĂGHICI

---