Dialog cu fermierii - 1 MAI 2019

Dialog cu fermierii - 1 MAI 2019

-  Cu ce fel de probleme v-aţi confruntat la elaborarea sau implementarea proiectelor?

Mihai Heroiu, comuna Dobreşti, judeţul Argeş

„Am făcut un proiect în programul start  up în agricultură, pentru a achiziţiona o instalaţie de procesare mai performantă, dar, deşi este eligibil, nu are finanţare. În noiembrie a fost depus, iar în decembrie (cu câteva zile înainte de anunţarea rezultatelor) ministrul Agriculturii a spus că din cauza cererii foarte mari (30.000 de proiecte pentru 10.000 de locuri), diferenţierea la finanţare a celor eligibile se va face în funcţie de numărul angajaţilor, adică au fost selectate la finanţare cele cu minim 4. Noi am avut în cererea de proiect prevăzuţi doar doi angajaţi.  Am primit punctaj maxim (70% din finaţare era doar pentru utilaje), dar nu am primit finanţare. M-am gândit şi la alte proiecte prin AFIR, pentru că am şi o livadă cu pomi îmbătrâniţi care ar trebui înlocuiţi, dar am vrut să fac o încercare mai întâi cu un start up în agricultură. Nu am găsit nici un consultant cu care să lucrez aşa cum trebuie. Am plătit aproximativ 1.000 de euro pentru proiectul cu linia de procesare, dar regulile s-au schimbat în timpul jocului. Firma de consultanţă a mai încercat apoi prin AFIR pentru o modernizare de plantaţie cu suprafaţa de un hectar (adică investiţii în irigare, plasă etc.), dar numai studiul de fezabilitate m-ar fi costat 6.000 de euro. Ne-am oprit aici pentru că nu am găsit specialistul care să alcătuiască studiul de fezabilitate. Am fost îndrumaţi către ICDP Mărăcineni şi, după o estimare a costurilor, am renunţat. Am un hectar de plantaţie tânără şi trei hectare plantaţie de măr îmbătrânită, care are nevoie de reconversie. E foarte complicat să faci aceste proiecte. Firma de consultanţă ar trebui să aibă integrate aceste relaţii/servicii cu care să faci implementarea. Mulţi consultanţi promit marea cu sarea, dar când intri în probleme punctuale sunt depăşiţi. Sau vor proiecte cu sume mari, nu 100-150 mii euro. Nu ştiu, poate este prea mult de muncă pentru valori mici ale proiectelor. Proiectul meu avea circa 100.000 de euro valoare. Start up părea foarte simplu, dar am aşteptat aproape un an pentru un răspuns. Eu fac procesare, am un hambar, am o linie de sucuri şi aş fi vrut o modernizare.“

---

Ioana Mitre, Ferma Steluţa, judeţul Cluj

„Acum doi ani am depus un proiect cu finanţare 90% (a fost anul în care am îndeplinit toate condiţiile). A fost un proiect de reconversie a unei plantaţii de măr de 12 hectare, care cuprindea şi parte de procesare, depozit frigorific de 900 de tone. Valoarea era de aproape 2.000.000 de euro.  După ce am parcurs toţi paşii şi proiectul a fost aprobat, am semnat contractul de finanţare. Ulterior, am fost sunată de la Bucureşti şi mi s-a spus că mi se respinge de la finanţare pentru că nu s-a menţionat clar în proiect cuvântul «procesare», deoarece am vrut să achiziţionez o linie de obţinere a sucului de mere. Cred că a fost caz unic pe ţară! Vreau să spun că greşeala a fost a firmei de consultanţă,  deoarece Ghidul solicitantului era puţin interpretabil şi cei doi termeni erau cu «/»(a se citi «sau»). Deşi noi am insistat să se menţioneze în proiect, ei au spus că au vorbit la AFIR şi că nu este nicio problemă din acest punct de vedere. Nu s-a trecut termenul respectiv şi mi-au respins proiectul după semnarea contractului de finanţare. Ca soluţie de compromis mi-au propus o finanţare cu 50%, dar nu mi-am putut permite acestă sumă. Am fost la AFIR, am propus să fac o notă că voi cumpăra din bani proprii utilajul pentru procesare şi să lase proiectul aşa cum era, dar nu mi s-a aprobat. Proiectul era greşit şi punct! Eu aş fi putut să încep defişarea vechii livezi şi alte lucrări, pentru că aveam contractul semnat! Ce aş fi făcut în acestă situaţie? Cine mă despăgubea? 15.000 de euro m-a costat doar consultantul, fără a mai pune la socoteală toate avizele sau alte cheltuieli. Proiectul presupunea reconversia unei livezi de 12 ha, cu sistem de irigare, plasă antigrindină, împrejmuire, bazin colectare apă, depozit frigirofic de 900 de tone, procesare fructe în suc, utilaje. La ei totul este «de hârtie». Firma de consultanţă a dat vina pe AFIR pentru că «Ghidul este interpretabil»! Au atâtea clauze în contracte, încât tot eu aş fi ieşit în pierdere dacă m-aş fi judecat cu ei. Interesant este că noi mai avem proiecte implementate, iar cei de la AFIR vin des aici pentru că la nivel de judeţ suntem cam singurii. Şi mă întreb, dacă proiectul conţinea această mică greşeală, oare de ce nu ni s-a atras totuşi atenţia până la momentul semnării contractului de finanţare?“

---

Mihai Ungurenuş, Livada Bunicului, Corbi, judeţul Argeş

„Am o suprafaţă cultivată de circa 10 hectare, pomi şi câteva specii de arbuşti fructiferi. Am făcut proiecte prin AFIR pentru modernizarea plantaţiei sau plantare. Una dintre problemele de care m-am lovit este faptul că nu prea ai cu cine să lucrezi. Adică, la aceste firme care se ocupă de lucrările din teren (sol la înfiinţarea plantaţiei de afin, de montare a sistemului de susţinere şi a plasei), fiind puţine faţă de nevoile pomicultorilor, nu prea există noţiune de negociat. Dacă vrei cu tariful acela, bine, dacă nu, au alte lucrări. Nu ai o plajă de mai multe firme din domeniile de care avem nevoie, sunt foarte puţine. Cererea este mare şi eşti nevoit să accepţi oferta lor, cu preţuri prea mari de multe ori, nu prea se negociază nimic. O altă situaţie neplăcută este că promit că vin să înceapă lucrarea la o anumită dată şi nu vin, ori în agricultură contează mult o zi sau două pierdute, epoca de plantare etc., depindem mult de capriciile vremii. Problemele încep chiar de la licitaţie, acolo unde în mod normal firma trebuie să îşi asume o răspundere. De asemenea, sunt puţini cei care fac lucrări de bilonare la arbuşti fructiferi, cum am avut nevoie când am extins plantaţia de afin. În aceste condiţii, apar întârzieri, pentru că ei lucrează concomitent la mai multe proiecte, iar noi depindem de vreme, dar şi de alţi factori. Neconcordanţe faţă de proiectele iniţiale apar şi din punct de vedere al materialului săditor. Dacă vrei material din pepinierele româneşti (noi avem câteva soiuri), găseşti doar puieţi anul I. În România, nu sunt pepiniere care să producă pe stoc sau cu anticipaţi, iar uneori te trezeşti cu alte soiuri faţă de ceea ce ai comandat. La toate speciile am întâmpinat aceleaşi probleme. Asta înseamnă lipsă de profesionişti în acest domeniu.“

---

Paul Muşat, Agrobrava, Poiana, judeţul Constanţa

„Administrăm o suprafaţă de 400 hectare, cultivate în special cu rădăcinoase (morcov, ţelină, păstârnac, pătrunjel, ridiche neagră) alături de cereale şi mazăre de consum. Ultimul proiect finalizat a fost în urmă cu circa 4 ani, pe irigaţii, dar am mai avut şi pentru contrucţia unui depozit. Acum vrem să ne pregătim de un alt proiect, tot pe irigaţii, pentru o altă reabilitare şi căutăm consultanţi. Lipsa firmelor sau mai bine zis a oamenilor de specialitate este o realitate generală. «Meseriaşii» sunt greu de găsit, da. Dacă am face agricultură numai din birou, am avea specialişti. Am avut colaborări şi cu Universitatea Ovidius din Constanţa, am adus la fermă absolvenţi şefi de promoţie, care după un an pe câmp au plecat şi s-au făcut taximetrişti. Probabil că aşa se întâmplă şi la aceste firme cu care lucrăm. Pe partea de lucrări am ales cât am putut de mult mecanizarea. Când am avut de implementat proiectul, am căutat firmă specializată, cu care am lucrat foare bine, conform planurilor. Bineînţeles că au mai fost probleme de-a lungul timpului, am triat oamenii cu care lucrăm şi este drept că au rămas puţini. Cred că mai ţine şi de modul de a manageria toate aceste operaţiuni. Când începi să lucrezi cu o firmă şi colaborarea nu se bazează pe preţul cel mai mic, ci pe experienţă, pe ştiinţă, nu pot fi aşa de mari probleme. Sunt firme specializate, cu angajaţi buni, care au preţuri pe măsură. Contează referinţele, lucrările anterioare. Şi noi producem şi nu putem da marfa pe preţul cel mai mic. Adevărul este undeva la mijloc.“

Roxana DRĂGHICI

---