Dialog cu fermierii - 1 Mai 2020

1/5/2020

Dialog cu fermierii - 1 Mai 2020:

- Care este situaţia livezilor în urma gerurilor târzii de primăvară?

Lucian Florea, Asociaţia Pomicolă Iţeşti, judeţul Bacău

„Temperaturile scăzute din luna aprilie au afectat zona Vaslui, unde s-au atins şi -10 ̊C, în faza de buton roz. În zonele judeţelor Iaşi, Suceava şi Bacău nu sunt probleme deosebite, au fost doar câteva culturi de păr atinse. Per total, Asociaţia Pomicolă Iţeşti însumează 96 de hectare. Livada noastră nu este afectată aşa de rău pentru că pomii nu se aflau în stadii avansate (nu avem caiş şi piersic). Momentan, încerc să refac partea de livadă care mi-a a fost atinsă de glifosat şi livada tânără de cireş, care abia acum este în floare (n.r. - 24 aprilie). Merii sunt în plină floare. Cred că pomicultorii care nu au făcut tratamente în livadă înainte de îngheţ vor avea probleme la legat. La vecinii mei, care au vişini şi pruni, au fost ceva probeme, la fel cireşii de mai au fost puţin afectaţi. În zona acesta au fost temperaturi de 0...-1 ̊C în săptămâna de dinainte de Paşte, dar temperatura resimţită a fost de -3 ̊C, din cauza vântului. Din fericire, am reuşit să facem câteva tratamente cu fertilizanţi şi aminoacizi chiar înainte de îngheţ cu 1-2 zile şi am depăşit cu bine momentul de ger de dimineaţă. Nu temperaturile de la sfârşit de martie-aprilie au fost neapărat problema (relativ normale pentru perioada despre care vorbim), ci faptul că am avut o iarnă uşoară, cu caldură în februarie şi martie, ceea ce a făcut ca vegetaţia să pornească mai devreme. Suntem cu două săptămâni înainte de normalul perioadei, de aici şi pierderile la flori. Pe de altă parte, lipsa ploilor, cel puţin deocamdată, este mai bună pentru pomi decât o umiditate prea mare. Eu am avut producţii mai mari şi mai calitative în primăverile secetoase decât în cele cu ploi. De aceea cred că dintre patogeni, rapănul nu va pune probleme. Nici dăunătorii nu pot spune că ne creează dificultăţi, pentru că noaptea este încă frig şi îi mai ţine pe loc. Nu cred că trebuie să ne grăbim cu tratamentele cu insecticide puternice pentru anumiţi dăunători, pentru că distrugem şi prădătorii naturali ai lor, ceea ce ulterior ar putea duce la o invazie mai mare când vine căldura. Eu cred că vom avea cireşe anul acesta. Nu trebuie să fim alarmişti. Să vedem până la urmă ce fructe leagă, vom şti sigur la final de lună sau după, pentru că depinde şi de alţi factori (vânt, zborul albinelor etc.).“

Roberto Trevisio, SC Paradisul Înflorit SRL, judeţul Buzău

„Din cele 70 de hectare de livadă de cireş, aproximativ o treime sunt arse de ger. Cel mai greu episod a fost la începutul lunii martie, când am avut o temperatură de -5 ̊C după mai multe zile cu căldură. Pomii erau cu mugurii umflaţi şi chiar butonul vizibil, o fenofază foarte sensibilă. Am mai avut un episod cu -3 ̊C, când pomii erau la început de înflorit, apoi la floare cu -1 ̊C. Per ansamblu, în livadă au fost diferenţe de la un capăt la altul chiar şi de 2-3 grade, conform senzorilor. Soiurile afectate sunt: Early Bigi, Giorgia, Early Star şi soiuri care înfloresc devreme, dar se coc mai târziu, cum este Lapinis, chiar şi Van. Alternanţa mare a temperaturilor a creat probleme. Am avut doar 1 litru de apă luna aceasta. Sistemul de irigare ajută, dar fără ploaie...la fructele în formare este foarte dificil. Despre asigurări nici nu putem vorbi în România. Asigurătorul face doar ce vrea el, deşi noi am atras atenţia la minister în repetate rânduri. În Italia sau Spania se face asigurare pentru îngheţuri, pentru produs, pentru calitatea produsului în cazul în care fructele nu mai pot fi valorificate, din cauze naturale, aşa cum era prevăzut. Doar în România există această situaţie absurdă şi nedreaptă. Eu am făcut o asigurare în care statul trebuia să vină cu 50%, dar nu am primit prima de asiguare nici până acum. O altă problemă nouă o reprezintă un dăunător, Drosophila suzukii. Eu am numai cireşi, pe toată suprafaţa, şi am văzut anul trecut atacuri. Îmi este foarte teamă de această musculiţă care acum afectează grav Italia, Spania, Franţa, chiar şi Serbia. Posibilităţi de combatere nu prea avem pentru că atacă fructul copt. Doar capcane sau plase antiinsecte. Aşa că anul acesta cred vom alerga după cireşe de la un pom la altul pentru că vor fi puţine fructe la fiecare.“

Ioana Mitre, Ferma Steluţa, judeţul Cluj

„Cele câteva valuri de frig ne-au prins pomii, pe rând, în diferite stadii. Binenţeles, cel mai mult au fost afectaţi cireşii. Avem, la fermă, 32 de hectare cireş superintensiv, 15 hectare măr superintensiv şi 10 hectare de prun. O parte dintre cireşi au fost surprinşi în perioada înmuguritului, apoi în floare. La măr, plantaţia tânără a fost în totalitate afectată, iar cea bătrână, cum îi spunem noi, deşi are numai 9 ani, nu a suferit. A fost un curent de aer rece care a stagnat numai pe o anumită porţiune a plantaţiei, unde avem Luna, Sirius, Orion, Rozela. Merii erau în faza de buton. În cazul prunului, nu au fost aproape deloc probleme. Cred că la cireş am pierdut mai mult de 40% până acum, deşi am intervenit şi cu utilaje frostbuster. Ne-au ajutat într-o bună măsură, dar în nopţile cu vânt s-a diminuat mult efectul produs de utilaj. Avem şi o folie antiploaie, care ar fi crescut temperatura cu 3-4 grade dacă ar fi fost întinsă, spun şi cei de la care am achiziţionat-o. Nu am întins-o, nu pentru că nu a avut timp, dar am observat că albinele nu mai zboară pe sub ea. Dacă am fi ştiut de acest efect, am fi întins folia şi am fi adus bondari. Vom vedea ce rămâne din fructele pe care le leagă. Statistica se schimbă de la o zi la alta. Vom avea din fiecare, însă este prea devreme să estimăm cât. Este dificil şi din cauza lipsei apei, în sensul că vor creşte foarte mult cheltuielile cu irigarea, precum şi alte tratamente fitosanitare, care oricum trebuie făcute, indiferent dacă sunt sau nu fructe în pomi. Altfel apar bolile şi alte carenţe. Şi lucrările le facem la minimul necesar acum, pentru că avem un număr redus de oameni în livadă. Este secetă mare, însă noi avem sistem de irigare, dar este foarte costisitor. Sunt costuri mari, dar nu putem renunţa la ele. Şi noi am pierdut mai mult de 40% până acum, în special la cireş. Am pierdut mult, dar mergem înainte.“

Marius Roman, Pepinierele Roman, judeţul Ilfov/Ialomiţa

„Noi avem livezile împărţite pe două zone, în judeţele Călăraşi şi în Ialomiţa: cireş - 13 hectare superintensiv, 5 hectare piersic şi nectarin, 3,5 hectare cais, 4 hectare prun, 3 hectare de vişin, câte un hectar gutui şi măr şi jumătate de hectar păr. În Ilfov este pepiniera. Dar nu sunt diferenţe mari de umiditate sau de temperaturi, astfel că problemele cele mai mari au fost la soiurile de cais, total compromise de primul val de ger din luna martie, când pomii erau în plin înflorit. Temperatura a coborât până la -7...-8 ̊C. Probleme avem şi cu soiurile timpurii de cireş, care erau deja dezmugurite (în fenofaza aceasta nu rezistă la mai mult de -4...-5 ̊C). La ambele specii au fost afectaţi pomii în proporţie de 90-100%, ovarul fiind deja brunificat când floarea s-a deschis. La fel şi soiurile timpurii de piersic şi nectarin, tot în faza de buton floral, pierderile fiind în jur de 50-60%. Mai puţin afectaţi au fost prunii şi merii, poate ceva la soiurile extratimpurii de prun. Am încercat să protejăm de îngheţ, am făcut fum, dar şi vântul a contribuit, nu numai la evaporarea apei, ci şi la accentuarea frigului. În pepinieră nu sunt pierderi, pentru că aici vorbim de muguri vegetativi, iar temperaturile din timpul iernii nu au coborât sub -10 ̊C. Problema o reprezintă însă seceta din sol, pentru că puieţii sunt mari consumatoari de apă: un hectar de pepinieră absorabe cât 10 de livadă deoarece puieţii au sistem radicular superficial. Nu putem face pauze la lucrări şi la tratamente şi de aici un consum foarte mare de apă şi energie. Asigurări la secetă şi îngheţ nu putem face. Vom avea un an extrem de dificil pentru că, pe lângă pierderile suferite (deocamdată nu ştim ce vom recolta), ne cresc şi costurile de producţie foarte mult, apar diverse probleme când pompele şi alte utilaje funcţionează continuu. În aceste judeţe din sud a plouat mai puţin de 25 litri/mp în trei luni. Toate acestea înseamnă costuri suplimentare. Peste seceta deja instalată în sol, se adaugă căldura atmosferică puţin cam mare pentru final de lună aprilie, care măreşte evapotranspiraţia, şi rezultă un consum de apă în plus, deci costuri mai mari.“

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 1 Mai 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT