Dialog cu fermierii - 1 MARTIE 2019

Dialog cu fermierii - 1 MARTIE 2019:

- Cum aţi încheiat 2018 şi ce planuri de investiţii aveţi pentru anul acesta?

Radu Ion, SC Radu Bujorel, Săruleşti judeţul Călăraşi

„Cultiv aproximativ 2.000 de hectare. Anul trecut a fost mai bun decât m-am aşteptat, mai ales că am avut parte şi de grindină pe o bucată de vreo 150 hectare cultivate cu rapiţă. Structura de culturi este: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, din care grâul ocupă aproximativ 40%, porumbul cam la fel. La porumb, floare, rapiţă folosim hibrizi de la Pioneer, Monsanto etc. Pentru grâu însă iau sămânţă categorie Bază, românească şi o multiplic eu. Cultiv de mulţi ani soiuri româneşti şi pot spune că nu m-au dezamăgit niciodată. Nu fac producţii de vârf, dar sunt destul de bune, constante şi, foarte important, au calitate de panificaţie bună. Cât priveşte vânzarea, chiar dacă preţul a fost mai redus la recoltare la toate culturile, acum în iarnă am vândut destul de bine: grâul - 0,9 lei/kg, porumbul - 0,70 lei/kg. Doar rapiţa am vândut-o din toamnă cu un preţ mulţumitor de 1,5-1,6 lei/kg. Pentru 2019 nu ne-am propus investiţii majore, mai ales că acum avem cam tot ce ne trebuie, şi utilaje, şi spaţii de depozitare. În plus, nu ştim cum vor evolua culturile anul acesta. Mai toate au pornit destul de prost din toamnă din cauza secetei prelungite. La rapiţă am întors o parte, nu ştiu dacă voi mai întoarce şi în primăvară pentru că răsărirea este neuniformă. La grâu este aproape aceeaşi situaţie, nu am avut umiditate (zăpadă a fost pe câmp toată iarna, numai 5-6 centimetri) şi a răsărit greu din toamnă. Nu ştiu dacă mai înfrăţeşte. Dar indiferent de situaţie, pe 2019 nu mi-am propus investiţii.“

---

Claudiu Jurubiţă, administrator Magistral Agro Proiect, comuna Ruseşti, judeţul Argeş

„Anul trecut a fost un an complicat. Cultivăm per total aproape 2.000 ha, din care culturile de toamnă au avut producţii sub media ultimilor ani, din cauza secetei din primăvară. Orzul, rapiţa şi grâul, luând în considerare şi ceea ce am întors la rapiţă, nu îşi scoseseră cheltuielile la momentul lunii iulie. La grâu am avut diferenţe foarte mari între parcele, din cauza felului în care a plouat, pe cele care au avut parte de una-două ploi mai mult am făcut producţie de 5,5 tone/ha, iar pe altele, la distanţă de nici 3 kilometri, 2,5 tone/ha.  Din suprafaţa cu rapiţă am întors 50% în primăvară, iar ceea ce a rămas a dat producţii foarte mici. Cam aceeaşi situaţie a fost şi la cultura de orz. Salvarea a venit de la culturile de floarea-soarelui şi de porumb, care au dat producţii mai mari, peste media multianuală. De exemplu la porumb, datorită ploilor care au venit târziu, am făcut peste 11 tone/ha, ceea ce la noi în zonă nu prea se întâmplă. Deci cred că până la urmă bilanţul pentru anul trecut va fi pozitiv. Nici anul acesta culturile de toamnă nu arată prea bine, dar dacă vom avea o primăvară cât de cât normală, ar putea recupera, aşa cum s-a mai întâmplat şi în alţi ani. Am pus 50% grâu, 6% orz, rapiţă cred că rămân cu mai puţin, restul - floarea-soarelui şi porumb. La grâu avem şi soiuri româneşti, dar în ultimii ani în zona aceasta nu au mai dat rezultate. Chiar dacă sunt mai bune pentru panificaţie, nu reuşesc să ajungă la aceleaşi producţii pecum cele străine. Ca investiţii pentru 2019, vom face probabil o magazie pe orizontală şi am vrea să înlocuim nişte utilaje, să mai achiziţionăm un tractor... Din păcate, în ultimii ani am făcut puţine investiţii, deoarece avem deja nişte credite în derulare şi a crescut mult cheltuiala per hectar, iar profitul este mai redus. Reuşim din ce în ce mai greu să facem investiţii.  În acelaşi timp, se măresc cheltuielile cu reparaţiile, nu avem oameni specializaţi sau mecanizatori serioşi care să lucreze şi piaţa muncii este foarte instabilă.“

---

Cicio Ioan, comuna Grabăţ, judeţul Timiş

„Am avut un sezon dificil. Pe cele aproximativ 1.000 hectare, cultivăm rapiţă, floareasoarelui, grâu, porumb, în care grâul este cultura dominantă. Avem soiuri de grâu categorie Bază de la diferite firme şi producem noi sămânţa, mai mult franţuzeşti, pentru că au un plus de 1-2 tone/hectar faţă de cele autohtone şi au şi calităţi pentru panificaţie. Avem capacitate mare de depozitare, deci nu vindem aproape niciodată la final de an. Am dat porumbul cu 64 bani/kilogram şi grâul cu 90 bani/kilogram. Nici anul acesta nu suntem foarte optimişti, deşi situaţia nu este atât de gravă ca la alţi fermeiri. La cultura de grâu nu am întâlnit asemenea situaţii de când fac eu agricultură. La rapiţă avem o răsărire de vreo 70%, încă nu am întors cultura. De accea nu ne-am făcut planuri... să nu avem şi alte surprize. Am mers cu aceleaşi culturi, dar nu am planificat alte investiţii în utilaje sau depozitare. Ne-am dori totuşi să mai cumpărăm ceva teren. Şi aş mai investi într-o hală de procesare pentru cereale dacă aş avea oameni cu care să lucrez. Din păcate, foarte mulţi bani se pierd pe proiecte neviabile, se dau unor tineri care nu au susţinere fiananciară să se dezvolte după ce au cheltuit banii obţinuţi prin proiecte. Ar trebui daţi celor care produc pentru piaţă, iar subvenţia să fie pe producţie livrată, nu pe suprafaţă. Aşa s-ar putea stimula producţia şi investiţiile.“

---

Ivan Fedot, Transmeteorit, Sarichioi, judeţul Tulcea

„Suntem una dintre puţinele ferme vegetale prospere din zona Dobrogei şi cultivăm peste 1.000 de hectare cu cereale, oleaginoase şi rădăcinoase şi alte legume, acestea având alocate circa 400 ha (fasole verde, fasole uscată, pătrunjel, ţelină, păstârnac, mazăre). Cultivăm şi cereale, riscurile fiind mai mici decât la legume. În plus, avem posibilitatea să irigăm. Sunt mulţumit, am avut producţie, iar preţul este satisfăcător: 90 bani/kg - grâu, 66-67 bani/kg - porumb. Legumele le livrăm pe piaţa liberă, nu în supermarketuri. Cel puţin momentan. Pe de altă parte, nici la industrie preţul nu este bun. Deşi în ţară au fost probleme anul trecut, mai ales pe zona de sud, pentru noi a fost foarte bine. Perioada de secetă a venit vara târziu. Avem însă ceva probleme la culturile de toamnă. Totul este răsărit, dar nu ştiu în acest moment dacă va înfrăţi. De aceea anul acesta nu am semănat rapiţă. Anul acesta ne-am propus să facem un depozit de legume cu atmosferă controlată, cu capacitate de depozitare mărită şi linie de sortare-ambalare şi etichetare, cu etichetă proprie, astfel încât să putem livra şi pentru hipermarketuri. Ne-a ajutat foare mult şi investiţia de anul trecut, de un milion de euro, lucrare începută în toamnă şi care se va finaliza în această primăvară, în infrastructura de irigaţii, precum şi reparaţia staţiei de pompare. Avem utilaje, dar ne-ar mai trebui o autopropulsată şi o instalaţie pentru sortat fasolea. Apar mereu tehnologii noi, tehnologii de precizie, necesare pentru a face o agricultură de performanţă.“

Roxana BĂLAN

---