Dialog cu fermierii - 1 Noiembrie 2019

Dialog cu fermierii - 1 Noiembrie 2019:

• Cât de afectată v-a fost producţia de mere anul acesta?
  

Constantin Adăscăliţei, SC Alma Viva, judeţul Suceava

„Avem o livadă de aproximativ 100 de hectare, din care cea mai mare parte este plantată cu măr, în suprafaţă de 65 de hectare. Restul sunt vişini şi cireşi pe 17 hectare, nuci anul II pe 18 hectare şi două hectare de păr. Plantaţia este în mare parte în plin rod, are peste 10 ani, dar avem şi o plantaţie tânără de meri în anul II. Anul acesta a fost un an bun. Am avut producţii foarte bune la sâmburoase, iar la mere ne apropiem de producţii normale, dar încă nu am terminat de recoltat. Materialul săditor l-am adus din Olanda şi am plantat mai multe soiuri: Golden, Idared, Pinova, Fuji, Jonaprince, Red Jonaprince, Gala, Grany Smith. Pentru a ajunge la producţii de 15 tone la pomii de anul II sau 40-60 de tone la cei pe rod, chiar 80 de tone, avem consultanţa asigurată de compania olandeză care ne-a furnizat materialul săditor. Aceştia ne sfătuiesc din punct de vedere al tăierilor, al nutriţiei şi al tratamentelor fitosanitare. Avantajul este că am reuşit să instalăm un sistem de irigare în toată livada, însă am fost puţin afectaţi de seceta atmosferică. Per ansamblu, cea mai mare problemă rămâne aprovizionarea solului cu apă. Din păcate, cantitatea de apă din sol este din ce în ce mai redusă de la un an la altul. Dacă această suferinţă hidrologică se prelungeşte, iar rodul este afectat şi de temperaturile din primăvară, atunci devine mult mai greu de menţinut vigoarea şi producţia. Plasă antigrindină avem doar pe 13 hectare din cele 65 de măr şi uneori suntem afectaţi şi de grindină. Avem un depozit cu atmosferă controlată de o capacitate de 2.500 tone care ne ajută foarte mult. Însă depozitarea pe termen lung nu este prea convenabilă pentru că se măresc cheltuielile şi nu este sigur că le şi recuperezi din vânzarea ulterioară, din cauza preţurilor la merele de import, plus că apar şi pierderi în greutate. Ne-am dori ca reprezentanţii hipermarketurilor să respecte un contract serios, un calendar şi o cantitate pe un anumit preţ. Pentru a mai slava din mere, facem şi procesare. Pentru aceasta am înfiinţat o cooperarivă - Goldfruct. Momentan ne descurcăm destul de bine, dar vrem să dezvoltăm mai mult partea de promovare.“

---

Dumitru Galai, SC Cerisbac, judeţul Bacău

„Livada noastră are 45 de hectare şi avem exclusiv meri, din soiurile Jonathan, Golden, Starkrimson şi Idared. Livada este clasică, destul de îmbătrânită, fiind înfiinţată în anul 1981, dar o îngrijim şi încă ne mai dă producţii rentabile. În urmă cu 2 ani am obţinut per total o producţie de 1.500 de tone, iar anul trecut am avut supraproducţie. În această perioadă încă recoltăm, dar ne aşteptăm la o recoltă cu 50% mai mică faţă de anul trecut. Din cauza secetei, au mai căzut din mere, însă ceea ce a rămas pe pom s-a dezvoltat normal. Preţurile au fost bune pentru noi: anul trecut erau pomicultori care vindeau cu 70 de bani kilogramul, iar noi am vândut cu 2,5 lei/kg. La acelaşi preţ ne aşteptăm şi anul acesta, poate chiar puţin mai mult pentru că mere bune pe piaţă sunt puţine. Din păcate, nu am reuşit să facem investiţiile pe care ni le-am dorit, o parte din plantaţie fiind luată în arendă. Vom începe să înlocuim plantaţia de Jonathan cu soiuri mai noi, dar numai din fonduri proprii, nu europene, pentru că nu cred că merită efortul până la final. Până la această oră am plantat doar acolo unde s-au uscat pomii, aceeaşi gamă de soiuri. Din discuţiile pe care le-am avut cu vreo cinci supermarketuri, soiurile care se vând cel mai bine în continuare sunt Golden şi Idared. Chiar şi la soiul Gala sunt dificultăţi uneori, aşa că ne mai gândim ce noutăţi vom introduce în livadă. Avem un depozit de 600 de tone cu frig, iar linia de sortare trebuie să ajungă curând. Până acum am făcut sortare manuală, a mers mai greu, dar cu rezultate bune, dat fiind că am reuşit să menţinem distribuţia merelor în supermarketuri.“

---

Bogdan Băianu manager Cerasus Grup Cotnari, localitatea Cotnari, judeţul Iaşi 

„Înfiinţată în 2006, ca urmare a nevoii producătorilor de cireşe din bazinul pomicol din zona Cotnari de a se asocia pentru o valorificare mai bună a fructelor, Organizaţia de producători Cerasus Grup are în administrare o suprafaţă totală de peste 100 de hectare, din care noi deţinem 65 de hectare. Din acestea cireşul ocupă 37 de hectare, mărul - 17 hectare, prunul - 6 hectare şi părul - 5 hectare. Din totalul suprafeţei, 38 de hectare reprezintă plantaţii superintensive, finalizate în 2014, restul este plantaţie clasică. Nu am fost atât de afectaţi de vremea capricioasă din primăvara anului 2019, am avut producţii bune la majoritatea soiurilor, cu mere de dimensiuni mari. Pe de altă parte, am căutat să plantăm pe terenuri cu microclimate foarte favorabile, bine ventilate, unde să nu stagneze aerul rece şi să nu fie afectate de îngheţurile târzii. Am căutat mai mulţi ani un teren, nu am investit oriunde. În plus, avem riscurile împărţite pe trei ferme. Nu am instalat nici plase antigrindină deoarece ne aflăm sub zona de protecţie a staţiei antigrindină, care într-adevăr ne-a ajutat când a fost cazul. Datorită sistemului de irigare şi tehnologiei pe care o aplicăm (facem inclusiv răriri la unele soiuri de fructe) reuşim să obţinem în medie 800-1.000 tone/an la seminţoase. Anul acesta media per hectar a fost uşor mai mică, 40 tone/ha, dar am putut să menţinem calitatea, astfel încât să obţinem un preţ foarte bun. Am ales soiuri de mere ca: Idared, Gala, Starkrimson, Golden Delicious, Golden Reinders, cu tendinţă de înlocuire a celor vechi cu cele mai valoroase de tipul Jonagored, Gala Galaxy, linii noi de Golden. Anul acesta am avut producţii foarte bune atât la mere, cât şi la cireşe, prune şi pere. Cea mai mare parte a producţiei noastre se duce către retailul intern, dar vindem şi la export, mai ales cireşe. Pe grup, am investit într-un depozit frigorific cu atmosferă controlată, cu capacitate de 1.000 de tone (fonduri europene), plus linii de sortare şi de calibrare pentru toate fructele din portofoliu, dar nu facem procesare. Tot ce vindem pe grup este sub brandul Panere şi avem toate categoriile de ambalaje.“

---

Bogdan Manea, Ferma Mărul de Aur, loc Albeşti, judeţul Vaslui

„Societatea a fost înfiinţată în 2002 şi avem o suprafaţă totală de 100 de hectare. Am pus mai multe specii pentru a avea vânzare pe tot parcusul anului: mărul ocupă 45-50 hectare (din care o parte este livadă clasică şi o parte am început să replantez treptat, astfel că avem parcele de la 3 la 12 ani, intensive şi superintensive), prun tânăr - 25 de hectare, cireş - 20 de hectare, restul este cu gutui, păr, piersic, cais, zmeur, mur şi cătină pentru sucuri. Anul trecut a fost un an atipic, am avut şi noi supraproducţie şi o mare parte am dat-o la industrializare (facem sucuri şi vindem sub brand propriu). Mărul pentru consum a fost bun, de calibru, astfel că în afară de hipermarket, am dat la programul «Mărul în şcoli» şi am vândut prin reţeaua de magazine proprii. Anul acesta însă, deşi avem sistem de irigare în toată livada, merele au rămas subdimensionate în cea clasică. Au suferit probabil în primăvară, iar pe timpul verii am avut parte şi de grindină. În livezile tinere, recolta a fost bună, merele au acumulat zahăr (mai ales Jonathanul). La mere, cea mai mare parte sunt soiuri deja consacrate, pe care consumatorii le cunosc şi le cer în continuare: Jonathan, Gloden delicious, Red delicious, Florina, Idared, Wegner, GranySmith, Gala etc. Consider că tehnologia nouă se poate aplica şi la varietăţile clasice, nu numai la cele noi, de aceea am păstrat din ele şi în livezile tinere. Producţiile variază foarte mult, în funcţie de vârstă şi de varietate, media fiind de aproximativ 30 tone/ha. Avem un depozit cu o capacitate de 500 de tone în care păstrăm doar ceea ce vindem peste iarnă în magazinele proprii, restul producţiei o livrăm din toamnă către supermarket. Ne-am făcut un nume aici prin calitatea fructelor şi a sucurilor, iar următorul pas al investiţiilor este în modernizarea depozitului şi în achiziţionarea unei linii de sortare.“

Roxana DRĂGHICI

---