Dialog cu fermierii - 1 Noiembrie 2020

1/11/2020

Dialog cu fermierii - 1 Noiembrie 2020:

- Cum apreciaţi începutul nolui an agricol?

Dan Jigău, administrator Agromec Vidra, judeţul Ilfov

„Comparativ cu anul trecut starea culturilor de toamnă este asemănătoare, în sensul că atât grâul, cât şi rapiţa au răsărit bine. Ceea ce ne îngrijorează însă este deficitul mare de apă din sol. Am înfiinţat cultura de rapiţă pe o suprafaţă de circa 300 ha şi am întârziat epoca de semănat pentru a evita atacul de muscă suedeză, pe care nu-l putem controla în lipsa tratării seminţelor cu insecticid. Pagubele provocate de acest dăunător pot ajunge chiar până la 1 t/ha. Cultiv doar soiuri de grâu străine care înfrăţesc puternic în primăvară, iar întârzierea semănatului nu afectează dezvoltarea acestora. Rapiţa ocupă 300 ha, este bine dezvoltă, are 6-8 frunze şi urmează să-i aplicăm un regulator de creştere. În anul agricol 2020 am obţinut producţii satisfăcătoare la culturile de toamnă, dar la cele de primăvară am întâmpinat probleme foarte mari. La porumb, recoltele au oscilat de la 1 până la 10 t/ha. Apa a fost cea care a făcut diferenţa. Tehnologia pe care am aplicat-o a fost superioară, urmărind obţinerea unor producţii mari - de 15 t/ha. Din păcate, lipsa apei şi-a spus cuvântul şi nici posibilităţi de a iriga suprafeţe întinse nu avem. Din puţuri forate poţi iriga suprafeţe mici. Am văzut sisteme de irigare prin picurare la cultura porumbului, însă investiţiile sunt prea mari. Începem să investim şi în alte culturi, cu valoare mare, dar care ocupă o suprafaţă mai mică, precum cele de cartof, ceapă, usturoi etc., deoarece nu mai vrem să fim 100% dependenţi de cultura mare
şi în acelaşi timp vrem să împărţim riscurile.“

Vasile Balcan, director general SC Marsat SA, Roman, judeţul Neamţ

„După seceta profundă cu care ne-am confruntat în primăvară-vară, am reuşit să însămânţăm culturile de toamnă în condiţii optime. Grâul ocupă 500 ha, orzul 250 ha, triticalele 100 ha, iar rapiţa doar 150 ha, comparativ cu 600-700 ha cât cultivam anii trecuţi. Ne producem sămânţa de grâu, dar avem şi surplus pentru a o valorifica fermierilor din zonă. Producem sămânţă din soiuri româneşti, iar ponderea cea mai mare o are PG 102. Anul agricol 2020 a fost cel mai dificil din ultimii 30 de ani. Toate culturile au suferit. Cultura care a ocupat cea mai mare suprafaţă în cadrul fermei şi ne-a adus întotdeauna satisfacţii este porumbul (semănat pe 1.430 ha). Din păcate, anul acesta am obţinut rezultate foarte slabe. În prima fază, porumbul s-a dezvoltat foarte bine, a ajuns la o înălţime de 2-2,5 m, însă nu a legat. Am avut zone unde am avut un singur ştiuletele la 10 plante. De asemenea, la soia am avut surpriza neplăcută să constatăm că doar 5-10% din plante au fructificat. Cultura de cereale păioase a fost calamitată în proporţie de 50-70%. O situaţie asemănătoare a fost şi la culturile de primăvară. Sperăm că vom primi despăgubiri şi pentru pierderile suferite la aceste culturi. Pentru acest an agricol vom face schimbări în structura culturilor, în sensul că vom renunţa la sfecla de zahăr, după 20 de ani. Tot timpul trebuie să faci analize financiare şi atunci când o cultură devine o povară pentru societate este clar că trebuie să iei măsuri. Sfecla de zahăr este tentantă prin prisma subvenţiei, însă este o cultură care presupune cheltuieli foarte mari pentru înfiinţare şi întreţinere, iar preţul de valorificare s-a redus foarte mult în ultimii ani, ajungând la 22-25 euro/tonă. Referitor la planul de investiţii, avem în derulare un proiect de construcţie a unei fabrici pentru producţia de mălai grişat şi produse din cereale pentru micul dejun, precum fulgii din cereale. Sperăm ca fabrica să intre în funcţiune în mai-iunie anul viitor. Trebuie să găsim soluţii pentru a aduce plus valoare materiilor prime pe care le obţinem, dar şi a acelora pe care le stocăm în silozurile din zonă, astfel putând realiza o valorificare superioară.“

Vasile Ilie, sat Raşi, comuna Sălcioara, judeţul Ialomiţa

„Culturile semănate au răsărit şi ne dau speranţe, însă la fel a fost şi în toamna anului trecut, când grâul arăta mult mai bine decât cel semănat cu 2 ani în urmă, care a răsărit în primăvară. Din păcate, îngheţul şi seceta m-au determinat să întorc în această primăvară întreaga suprafaţă cultivată cu grâu - 350 ha. Am reuşit să recoltez circa 1 t/ha de pe 50-60 ha. Am înfiinţat apoi o cultură de porumb pe aproape 400 ha, dar nu am recoltat nimic şi cheltuielile au crescut. Am primit o despăgubire de 80% din suma investită, iar diferenţa ni s-a apus că o vom obţine luna aceasta, în noiembrie, la rectificarea bugetară. Sperăm ca vom primi despăgubiri şi pentru culturile de primăvară - porumb şi floarea-soarelui, unde am avut pierderi de 70-80%. Ne-a afectat foarte mult acest an dificil. În plus, nu ne putem înţelege cu un trader căruia trebuia să îi livrăm porumb şi cu care colaborăm de mai mulţi ani. Ne-am onorat contractul în proporţie de 70% şi i-am adus la cunoştinţă situaţia dificilă în care ne aflăm din cauza secetei, l-am invitat în teren şi i-am arătat procese-verbale care atestă calamitatea, însă, din păcate, nu găsim înţelegere. Consider că în această privinţă autorităţile trebuiau să intervină mai mult în sprijinul nostru. Pentru a înfiinţa culturile, am făcut un credit. Am demarat campania de toamnă, terenul s-a lucrat mai greu în unele zone unde nu a plouat, dar am reuşit să semănăm ce ne-am propus. Cultura de rapiţă s-a dezvoltat bine şi chiar trebuie să aplicăm un produs ca să îi mai stopeze creşterea. Avem şi o solă de circa 30 ha, unde rapiţa este mai mică, şi a trebuit să intervenim cu un tratament pentru a stimula înrădăcinarea. Lucrez 600 ha, iar fiul meu o suprafaţă de 400 ha. Consider că trebuie să rămânem optimişti.“

Mihai Budai, inginer agronom SC Agroind Cauaceu, judeţul Bihor

„Anul a început cu secetă, apoi au venit ploile, care ne-au împiedicat să finalizăm atât semănatul cerealelor păioase, cât şi recoltatul porumbului. Aşteptăm să se îndrepte vremea ca să putem intra pe câmp, deoarece până la această dată (2 noiembrie - n.r.) am reuşit să semănam circa 55-60% din suprafaţă. Avem loturi semincere înfiinţate pe o suprafaţă de 1.400 ha, cuprinzând 12 soiuri de orz, orzoaică şi grâu. Pe suprafeţele semănate, grâul a început să răsară. Cultura de rapiţă, înfiinţată pe o suprafaţă de 800 ha, arată bine şi am efectuat tratamentele necesare, inclusiv cu regulatori de creştere. Cu cât întârziem epoca de semănat cu atât mărim norma de seminţe. Dacă la soiurile româneşti semănam la începutul epocii o cantitate de 230-240 kg/ha, acum am ajuns la 310-320 kg/ha, iar la soiurile străine, de la 160-180 kg/ha am ajuns la 220-240 kg/ha. În ultimii ani, producţiile s-au situat la 6.800 kg/ha din cauza lipsei de precipitaţii. Piaţa seminţelor de cereale păioase s-a schimbat, contrar aşteptărilor: anii trecuţi vindeam 7.000 de tone, iar anul acesta am comercializat 4.500 de tone. Din cauza ploilor am întârziat recoltatul porumbului şi mai avem de recoltat circa 40-45% din suprafaţă, iar producţia estimată este cuprinsă între 10.400 şi chiar 15.000 kg/ha STAS, în funcţie de fertilitatea solelor.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 1 Noiembrie 2020

Leave a Reply.