Dialog cu fermierii - 1 Octombrie 2019

Dialog cu fermierii - 1 Octombrie 2019

-  Ce suprafaţă de rapiţă semănaţi anul acesta?

Marian Popa,  SC Polirom Prod SRL, localitatea Scurtu Mare, judeţul Teleorman

„Din întreaga suprafaţă de 1.000 de hectare, numai pe 300 de hectare am semănat rapiţă. Din anul 2006 am semănat continuu rapiţă, până anul trecut, când, din păcate, lipsa precipitaţiilor ne-a făcut să renunţăm. Şi, pentru că nici până în luna decembrie nu a plouat, am semănat pe sola respectivă porumb şi grâu. Probabil că şi anul acesta vom face la fel, dacă nu va ploua astfel încât să putem semăna la timp. Noi avem un sol greu şi trebuie să facem şi lucrări de arat pentru cultura de rapiţă. Anul acesta au ieşit numai bolovani, am încercat să discuim, dar ne-am dat seama că oricum nu putem pregăti terenul aşa cum trebuie. Media producţiei la rapiţă era, pe acest tip de sol cu băltiri uneori, de aproximativ 2.500 kg/ha. Ba chiar am avut un an în care a pierit din timpul iernii din cauza excesului de umiditate, deşi în toamnă cultura era bine dezvoltată. Sunt mulţi fermieri care anul acesta au renunţat la rapiţă pentru că este o cultură dificilă. Dacă vremea din toamnă se va menţine şi în următorii ani, va trebui să renunţ definitiv la cultura de rapiţă. De exemplu, la porumb am reuşit să obţinem 10 tone şi atunci mă întreb… de ce să mă mai complic cu rapiţa? Este rentabilă, însă cu prea multe riscuri şi în toamnă, şi în primăvară. Şi la porumb sunt perioade de risc, dar mai puţine. În plus, bolile şi dăunătorii la rapiţă s-au înmulţit şi sunt de la un an la altul mai agresivi. Când am pus prima dată rapiţă mi s-a spus că doar 2-3 ani nu voi avea probleme, apoi va fi nevoie permanent de tratamente. Deşi suprafaţa în ţară s-a mai redus, sunt încă fermieri care seamănă chiar în aceste zile foarte călduroase unde cred că erau în sol 50 de grade. Aşa că voi proceda ca şi anul trecut: dacă plouă la timp, până cel mai târziu 25 septembrie-1 octombrie, voi semăna şi rapiţă, dacă nu, nu! Dacă rapiţa nu are un stadiu vegetativ bun, să intre bine în iarnă, foarte greu mai recuperează în primăvară. Eu de 5 ani am avut producţii foarte mici, am recoltat aproape în pierdere. Am asolament de 5 ani, se poate pune o solă porumb, două cu grâu, una cu floarea-soarelui, una cu orz. Ferma este poziţionată în nordul judeţului Teleorman.“

---

Constantin Cioară, comuna Mihail Kolgălniceanu, judeţul Ialomiţa

„Avem o fermă de familie pe o suprafaţă de 150 de hectare. Rapiţa o avem în cultură de 6-7 ani şi ocupă o suprafaţă de 10-15, maxim 30 de hectare. Producţiile nu sunt foarte mari, în jur de 2.500-3.000 kg/ha. Din cauza condiţiilor climatice am început să renunţăm la această cultură. Acum 3 ani, de exemplu, am avut o recoltă foarte slabă pentru că nu a plouat decât foarte puţin la noi în zonă. Când a plouat, au fost numai 4 litri, care au ajutat cultura la încolţit. A răsărit şi pe urmă a fost o perioadă foarte lungă în care nu am mai avut ploi şi am fost nevoiţi să o întoarcem. Rapiţa necesită multe tratamente, este o cultură care cere mult, iar la final, când tragi linie, rezultatul nu este de fiecare dată cel dorit. În perioada de recoltare dacă apare vreun accident, de exemplu grindină, pierderile sunt şi mai mari. Faţă de cultura de floarea-soarelui sau de porumb, diferenţele de cheltuieli sunt foarte mari pe hectar şi uneori chiar la profit. Dacă obţinem la orz aproximativ 7.000 kg/ha, rezultatul financiar este chiar mai bun decât la rapiţă Aşa că este mai rentabil să rămânem pe culturi noastre clasice: grâu, porumb şi orz. Jumătate din suprafaţă o avem cultivată cu grâu sau orz, iar pe restul porumb, floarea-soarelui şi mazăre. În cultură mai avem şi 2 hectare cu lucernă, pentru consum propriu.“

---

Achim Ion, comuna Răcari, judeţul Dâmboviţa

„Anul agricol 2018-2019 a fost un sezon atipic, foarte greu, dar pentru acele condiţiile am avut producţii bune până la urmă, care ne-au permis să reluăm ciclul în toamnă. Chiar am crezut că pierdem cultura de cereale toamna trecută, dar am obţinut la rapiţă 2.700 kg/ha, iar la grâu, orz circa 6.000 kg/ha. Avem 400 de hectare pe care le lucrez împreună cu fratele meu, din care am semănat grâu pe o suprafaţă de 110 hectare, orz pe 60 de hectare, rapiţă pe 60 de hectare, porumb pe 70 hectare, restul este floarea-soarelui. Rapiţă punem de vreo 5 ani. Este o cultură grea, pretenţioasă, cu care am riscat de multe ori. Dacă reuşeşti să treci peste anumite perioade dificile, este o cultură profitabilă. Anul acesta, în ciuda condiţiilor nu foarte favorabile, noi am mărit suprafaţa de rapiţă, deşi nici la noi nu a plouat încă. O parte din colegii mei mi-au spus că este un mare act de curaj, dar mie tot timpul mi-a plăcut riscul, aşa că am semănat cu hibridul Sherpa de la Rapool aproximativ 60 de hectare de rapiţă. După înfiinţarea culturii, am avut o ploaie de 10 litri, care i-a permis rapiţei să răsară, apoi a reuşit să vegeteze chiar dacă nu am mai avut precipitaţii suficiente, şi a ieşit bine din iarnă. Acum, cele 60 de hectare le-am semănat la sfârşitul lunii august şi, din păcate, am avut doar un litru de precipitaţii, deci încă nu a răsărit. Nu dorim să renunţăm la această cultură, însă vom vedea până la final de octombrie cum evoluează. Eu cred totuşi că important este să ne facem datoria faţă de pământ şi rezultatele vin. Dacă nu faci producţie la rapiţă, faci la grâu sau la porumb. Dacă nu răsare rapiţa anul acesta, semăn floare, pentru că aşa este asolamentul.“

---

Daniel Nica, Bliss SRL, comuna Unirea, judeţul Călăraşi

„Anul 2018 a fost foarte dezechilibrat pentru că nu am mai avut şi cultura de rapiţa. Partea bună este că am realizat anul acesta la cultura de grâu o producţie mai bună decât în alţi ani. Am fertilizat ultima dată la finalul lunii mai, foarte rapid, pentru că ştiam că va veni ploaia. Acesta este un avantaj la suprafeţele mai mici, şi anume că le poţi gestiona mai bine. În acest moment lucrăm 595 de hectare, dar probabil vom mai reduce din această suprafaţă pentru a le putea iriga. Am cultivat rapiţă din anul 2004 şi realizăm o producţie de aproximativ 2.000 kg/ha, însă nu erau atât de mulţi dăunători. Tratamentele erau mai puţine, dar după ce am cultivat hibrizi şi am aplicat noile tehnologi, am ajuns ca din anul 2013 să obţinem o producţie de aproximativ 4.000-4.200 kg/ha - media pe fermă. Din păcate, ulterior s-a răspândit sclerotinia, care a mai redus din producţie. Cultura de rapiţă este riscantă: dacă o semeni prea devreme, la începutul lunii august, până la intrarea în iarnă trebuie făcute cel puţin 3-4 tratamente, care generează costuri suplimentare. Se poate obţine o recoltă mai bună la cultura semănată spre final de septembrie, dacă sunt îndeplinite în primul rând condiţiile climatice. În urmă cu 2 ani am însămânţat doar 30 de hectare din cele 90 de hectare planificate şi le-am întors pentru că plantele nu au răsărit. Anul trecut am comandat hibrizi pentru o suprafaţă de 60 de hectare, dar nu am semănat-o din cauza secetei. Pentru anul acesta şansele să semănăm rapiţa în toamnă, în timp util şi în condiţii optime, sunt minime, chiar dacă hibrizii pot recupera dezvoltarea în primăvară, dacă plantele sunt bine înrădăcinate şi au doar patru frunze. Pentru cultura de rapiţă ar fi nevoie de minimum 30 l/mp de precipitaţii ca să putem pregăti terenul aşa cum trebuie şi să obţinem o recoltă mulţumitoare.“

Roxana DRĂGHICI

---