Dialog cu fermierii - 1 Septembrie 2019

Dialog cu fermierii - 1 Septembrie 2019:

- Cum estimaţi producţiile de anul acesta la cerealele prăşitoare?

Anghel Constantin, preşedinte al CA Societatea Agricolă Agrozootehnica Călăraşi

„Anul acesta a fost foarte dificil, de 30 de ani nu am întâlnit astfel de fenomene extreme într-o perioadă atât de scurtă. Cu foarte puţine speranţe şi la grâu, şi la rapiţă, chiar şi la porumb. Nici floarea-soarelui nu stă foarte bine... Cultivăm o suprafaţă de circa 2.000 de hectare, dar care nu este comasată. Noi am semănat devreme porumbul în acest an, pentru a profita de ploile cazute la începutui primăvarii. Folosim o gamă largă de soiuri timpurii şi semitimpurii. Din păcate, am avut şi ghinionul unei grindine la începutul lunii aprilie, pe o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare, după care nu a mai plouat deloc pe zona respectivă. Ceea ce ne-a salvat este faptul că ne aflăm în apropierea unui lac şi am putut să irigăm. Oricum, atât floareasoarelui, cât şi porumbul au răsărit foarte greu, cu mult stres termic pe parcursul sezonului de vegetaţie. La final de iulie culturile arată bine şi avem speranţe mari de la ele. Din cele 2.000 de hectare, pe 1.500 ha au fost precipitaţii bune, căzute uniform şi câte puţin. Vom vedea cel mai bine la recoltate ce s-a legat. Aşteptăm în jur de 3.000 kg/ha la floarea-soarelui, sau chiar peste, şi 8.000-9.000 kg/ha la porumb (anul trecut am ajuns şi la 13.000 kg/ha). În momentul în care înfiinţăm culturile, stabilim o tehnologie care să aducă aceste recolte minime la hectar, pentru a rămâne profitabili. La floarea-soarelui, dacă ne uităm la media preţurilor din ultimii 3 ani, nu ne aşteptăm să crească prea mult. În plus, avem contracte semnate de dinainte pe o anumită cantitate. Sezonul acesta ne gândim la 65 bani/ kilogram la porumb şi 1,3 lei/kilogram la floarea soarelui. La noi în zonă şi grâul a fost de calitate şi l-am valorificat cu 70 bani/kilogram. Eu trebuie să îmi controlez costurile, pentru că preţurile nu cresc prea mult, iar cheltuielile nu scad niciodată.“

---

Virgil Arpăşan, societatea Arprest, localitatea Drajna, judeţul Călăraşi

„Din cele 850 de hectare, am înfiinţat culturi de cereale păioase pe aproximativ 600 de hectare, orz şi grâu, iar pe restul porumb, floarea-soarelui şi chiar 14 hectare cu muştar, dar anul acesta nu am realizat o producţie bună. Anul acesta am avut condiţii dificile cu precipitaţiile. Am avut o perioadă cu 370 litri de precipitaţii de la 1 ianuarie la 31 iulie, din care 300 de litri după semănat. Abundenţă bună, dar am avut parte şi de grindină la cultura de porumb. Avea tot ce trebuie în sol, şi am intervenit rapid cu un fungicid şi cu un stimulator de regenerare pe bază de alge, iar plantele şi-au revenit nesperat de bine. În condiţiile locale, producţia pe aceste loturi va fi între 9.000 şi 11.000 kg/ha, dacă nu va fi arşiţă prea mare în următoarele săptămâni până la recoltare. Ironia naturii este că pe o tarla de 150 de hectare, unde a fost grindină, doar vârful de creştere nu s-a rupt. Acum s-a dezvoltat foarte bine, iar cel bătut de grindină s-a dezvoltat chiar mai bine decât cel care a scăpat, pentru că a primit apoi suficientă apă. Cred că vom recolta peste 8 t/ha la neirigat. La floarea-soarelui a existat o perioadă în care a dispărut din zonă în favoarea rapiţei, iar acum s-a creat un dezechilibru pentru că au boli comune şi intervalul de rotaţie s-a micşorat la 2-3 ani. Eu am renunţat o perioadă la ea şi am pus numai rapiţă. Abia anul acesta am semănat floarea-soarelui, după 6 ani de pauză. Dăunătorii sunt mai agresivi, iar eu încerc să folosesc substanţe de protecţia plantelor ca şi medicamente. La floare, în acest moment ne aşteptăm la producţii de 3.5004.000 kg/ha, dar traderii menţin preţul scăzut. Din păcate nu s-a dorit înfiinţarea unei burse a cerealelor, cu o cantitate de cereale mare pe care să o putem negocia. Cultura de grâu a fost bună sezonul acesta, chiar dacă a răsărit târziu în primăvară, pentru că plantele s-au dezvoltat rapid în perioada următoare. Un alt avantaj al lipsei ploilor a fost că bolile s-au extins mai puţin, dar arşiţa l-a forţat din faza de lapte-ceară. Am pus Glosa, Miranda, la care am făcut 6.800-7.000 kg/ha, cu MH 80-83%. Ar trebui promovate mai mult aceste soiuri, mai ales în condiţiile acestea speciale.“

---

Rareş şi Raluca Stârc, Dramitos SRL, localitatea Ciocârlia de Sus, judeţul Constanta

„Zona în care avem noi ferma este destul de secetoasă, nu este neapărat favorabilă culturii de porumb, dar unii hibrizi pot da rezultate bune. Cultivăm aproximaiv 600 de hectare, din care anul acesta am pus păioase (grâu şi orz) pe 70% din suprafaţă, restul floarea-soarelui şi porumb. Din păcate nu avem nici posibilitate de irigare, deoarece nu există canale funcţionale. Au disparut în timp până şi liniile de curent. Şi din cauza lipsei apei, situaţia nu este prea bună la niciuna dintre prăşitoare. La floarea-soarelui, inflorescenţa a rămas cam mică în diametru în general, cu tulpina subţire şi destul de multe seminţe seci. Cultivăm atât hibrizi cu tehnologie Express, cât şi Clearfield Plus. Nu ne aşteptăm la producţii mari deoarece am avut precipitaţii puţine de-a lungul sezonului de vegetaţie. Nici la semănat nu am avut umiditate în sol. Probabil că vom recolta aproximativ 2.000 kg/ha, în timp ce anul trecut am reuşit să obţinem cam 3.000-3.500 kg/ha. Porumbul, care are şi mai multă nevoie de apă, nu ne va ajuta anul acesta. În mare parte, ştiuleţii au rămas mici şi nu au legat până în vârf, iar înălţimea este de 1-1,5 metri. Cultura a suferit mult, mai ales la început, pentru că în momentele-cheie nu a primit apă. Ne gândim la o producţie destul de mică. Acelaşi lucru s-a întâmplt şi la grâu: anul acesta am făcut cam 4.500 kg/ha (anul trecut am obţinut 7.000 kg), a răsărit în februarie, iar până în iulie a plouat foarte puţin şi nu am avut nici zăpadă (a sărit nişte etape, chiar dacă a avut îngrăşăminte). Am semănat şi rapiţă anul trecut, nu a ieşit, am întors-o. Nu punem nici anul acesta, pentru că nu este suficientă umiditate în sol. În general, vindem imediat, depozităm doar grâul de sămânţă şi mai cumpărăm bază. Anul acesta am avut doar soiuri franceze, dar anul trecut am avut şi autohtone.“

---

Ştefan Moraru, Morar Pan Com, localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi

„Culturile de prăşitoare ocupă anul acesta cam jumătate din suprafaţă. Din 1.000 de hectare, 10% sunt cu floarea-soarelui, 45% cu porumb, 35% grâu, 5% porumb semincer, restul porumb de consum. La floare-soarelui nu putem face o estimare corectă acum (început de august - n.r.). Din punct de vedere vegetativ arată foarte bine, adică are o talie mare, frumoasă, dar ceea ce ne îngrijorează este dimensiunea capitulului, care nu e foarte crescut, faţă de anul trecut. Însă până acum cultura s-a comportat bine, i-am aplicat şi tratamente cu biostimulatori. A avut o polenizare bună, până în centrul inflorescenţei, la o densitate de 52.000-55.000 plante/ha. Am ales hibrizi cu tehnologia Express pentru că am vrut să mai schimbăm ceea ce am avut până acum, adică hibrizii CL. Nu am avut probeme cu mana, Phoma, Sclerotinia şi ne aşteptăm la o producţie de minim 3.000-3.500 kg/ha. La porumb este cu totul altceva. Anul acesta a pornit mai greu pentru că am semănat devreme, a urmat perioada de frig care l-a ţinut pe loc. Apoi am avut cam 40 de hectare afectate de Tanymecusg din care am reînsămânţat o parte, iar pe restul am aplicat mai multe treceri cu insecticid. La momentul polenizării s-a simţit lipsa apei, avem plante cu ştiuleţi jumătate polenizaţi, altele au rămas în urmă cu dezvoltarea (în iulie a plouat după o lună de secetă). Nu putem iriga, iar polenizarea a fost afectată. Sunt parcele cu potenţial de producţie cam de 10 tone, dar nu ştim dacă îl atingem. Şi la vecini am văzut, şi la floarea-soarelui, culturi care încep să se usuce prematur. Avem porumb KWS, Pioneer, Dekalb, numai pentru boabe. Avem şi semisticlos pentru panificaţie. La grâu am ieşit sub 5 tone/ha. Pentru noi este un an atipic: a răsărit în primăvară, s-a dezvoltat iniţial bine, dar apoi i-a lipsit apa, şi la final producţia a fost mică, cu două parcele sub 3 tone. Deocamdată aşteptăm să vedem ce se întâmplă pe piaţă, să treacă presiunea recoltatului. În luna iulie am primit preţuri de 69 de bani la grâul furaj şi de 73 de bani la cel de panificaţie. Anul acesta nu este prea multă marfă, ar trebui aşteptat sau speculat momentul de către cei care mai au în depozite. La floare, acum este în jur 1-1,2 lei, cu tendinţă de scădere în campanie. Şi pentru că am avut ploi în perioada aceasta, ne-am propus să semănăm rapiţă, în jur de 250 ha.“

Roxana DRĂGHICI

---