Dialog cu fermierii - 10 Decembrie 2020

10/12/2020

Dialog cu fermierii - 10 Decembrie 2020:

Cum aţi descrie anul agricol 2020?

Cum minimizaţi riscurile din activitatea agricolă?

Adrian Ţone, SC Bangkok 84 Impex SRL, comuna Berceni, judeţul Ilfov

„Anul 2020 a fost foarte greu mai ales pentru agricultorii din sudul ţării. În zona unde împreună cu fratele meu avem ferma lucrurile au stat mai bine, de exemplu la culturile de toamnă, în schimb la cele de primăvară, cu precădere la porumb, situaţia a fost foarte rea. Cultivăm atât porumb pentru consum, cât şi pentru sămânţă. Cel din urmă a fost în mare parte cultivat în sistem irigat şi acolo am obţinut rezultate bune, însă nu putem iriga mai mult de 200 ha, dintr-un total de 3.000 ha. La cultura de porumb producţiile au variat de la 1,5 t/ ha până la 12 t/ha. Cel mai mult şi-a spus cuvântul lipsa apei din profunzimea solului. Afacerile din agricultură nu depind în totalitate de partea umană, cum sunt, de exemplu, cele din domeniul IT, ci sunt influenţate în mare măsură de condiţiile climatice. Atât timp cât nu se reface sistemul de irigaţii nici o societate de asigurări nu va acoperi seceta de primăvară. Porumbul este o cultură profitabilă, într-un an normal se pot obţine producţii de peste 8 t/ha, însă, în cazul nostru, dacă nu puteam iriga, nu aş fi semănat porumb deoarece toate cheltuielile se fac până la sfârşitul lunii mai, după care aştepţi să vezi dacă plouă sau nu. În 2020, cheltuielile de producţie la porumb au fost mai mari decât cele de la rapiţă. La rapiţă faci câteva investiţii până în primăvară şi, dacă nu a trecut cu bine peste iarnă, poţi înfiinţa pe suprafaţa respectivă o altă cultură. Aşadar, ai mai multe şanse cu o cultură de rapiţă sau grâu decât cu una de porumb - în cazul în care nu ai irigaţii. Ne este dificil să minimizăm riscul climatic pentru că în domeniul irigaţiilor avem parte doar de promisiuni şi până nu avem efectiv apa pe canal nici băncile comerciale nu ne susţin financiar. Cele mai mari investiţii realizate în fermă sunt în utilaje performante, de circa 5 milioane de euro. Tehnica agricolă ne permite să efectuăm lucrările din fermă mai repede şi la timp. De exemplu, în această toamnă am semănat 75% din suprafaţă pentru că am văzut că există suficientă apă în sol pentru răsărirea culturilor. A fost un efort fantastic. La ora actuală grâul şi rapiţa arată foarte bine. La cultura de grâu suntem producători de sămânţă de 15 ani. Anul trecut am mărit suprafaţa fermei, însă acum dorim să ne dezvoltăm pe verticală, să dăm plus valoare suprafeţelor pe care le lucrăm prin obţinerea de producţii superioare, inclusiv prin înfiinţarea de culturi legumicole. Pe viitor, dacă vom extinde sistemul de irigaţii, vrem să introducem în asolamentul culturilor soia şi mazărea, care aduc şi beneficii solului, fiind fixatoare de azot.“

Bogdan Furfurică, SC Danagri, localitatea Silistraru, judeţul Brăila

„A fost un an dezastruos. Cu seceta ne-am mai confruntat şi în alţi ani (2002, 2012), însă intensitatea cu care s-a manifestat anul acesta nu am resimţit-o niciodată în cei peste 20 de ani de când practic agricultura. Toate culturile au fost afectate. În primăvară ne-am confruntat şi cu un îngheţ târziu, care a distrus culturile păioase. Toate culturile fertilizate cu azot au degerat. Seceta extremă a fost însoţită şi de alte condiţii meteorologice. Chiar şi la porumbul irigat, aflat pe circa 100 ha, rezultatele nu au fost aşa cum ar fi trebuit să fie. Cultura a fost neuniformă, a crescut în «valuri». Fenomenele din acest an au dat peste cap tot ce am învăţat sau experimentat. Sunt multe lucruri pe care îmi este foarte greu să le înţeleg. Impactul negativ al acestui an îl voi resimţi şi în funcţie de ceea ce va urma. Teoretic, dacă aş face o medie a anilor precedenţi şi dacă ar urma doi ani agricoli normali, cred că am ajunge pe linia de plutire. Consider că Guvernul nu ne-a ajutat absolut deloc în situaţia în care am ajuns. Preferam să ne ajute cu amânarea plăţilor pentru credite. În fermă singura măsură pe care trebuie să o implementăm pentru a reduce riscul este să creştem suprafaţa irigată, în măsura în care ne permite infrastructura. Irigând poţi controla un cumul cât mai mare de factori şi, dacă faci şi tehnologie, până la urma scoţi ceva. Fără apă însă nu ai nimic.“

Cosmin Băcanu, Băcanu Cosmin & Andreea Company, loc. Furculeşti, Teleorman

„A fost un an agricol dificil din cauza secetei pedologice prelungite. Pentru a minimiza riscurile, noi acordăm o atenţie deosebită geneticii şi lucrărilor agrotehnice. În primăvară nu facem multe treceri, lucrăm superficial terenul pentru a împiedica evaporarea apei din sol. Investiţii în sisteme de irigaţii nu putem face pentru că nu depind de noi, statul este răspunzător, iar ele au fost concepute prost încă de la început - în loc ca apa să vină în aval de la Dunăre, ea merge în amonte, cu costuri foarte mari. În ferma noastră, de 1.100 hectare, folosim hibrizi toleranţi la secetă şi arşiţă de la compania Corteva Agriscience. Îi cultivăm de 12 ani şi în tot acest timp au performat. Investiţiile în tehnica agricolă trebuie să fie corelate cu suprafaţa pe care o lucrezi, astfel încât să nu fie subdimensionate sau supradimensionate. Totodată, amortizarea acestora trebuie să se facă în 5, maximum 6 ani, atât cât durează perioada de leasing. În fermă avem magazii cu o capacitate de stocare de 4.000 de tone; nu avem silozuri pentru că o astfel de investiţie nu îşi avea rostul. Părerea mea este că managerul are un rol foarte important, el poate face ca afacerea să prospere sau să falimenteze. Fermierii care au făcut tehnologie şi au obţinut grâu pentru panificaţie pot să vândă la un preţ bun într-un an de secetă. Săptămâna trecută (sfârşitul lunii noiembrie - n.r.) am vândut grâu cu 1 leu/ kg. Pentru a diminua riscurile, consider că este important să nu îţi fixezi plata ratelor la recoltare, ci în lunile noiembrie-decembrie, când piaţa se mai stabilizează şi preţurile au un nivel mai ridicat. La ora actuală un om de afaceri nu poate rezista fără bancă, sunt puţine cazuri în care fermierii sunt capitalizaţi şi în acest caz se ocupă cu agricultura de foarte mult timp. O altă preocupare este accesarea de fonduri europene şi acest lucru ar trebui să-l facă din ce în ce mai mulţi fermieri.“

Ionel Soare, SC Fermasun Progresul, comuna Orbeasca, judeţul Teleorman

„A fost un an dificil din toate punctele de vedere, dar pe fondul secetei preţurile de valorificare au cunoscut o creştere, fapt ce a condus la compensarea pierderilor de producţie. În cadrul fermei lucrăm 900 ha, iar recoltele s-au situat la jumătate faţă de cele de anul trecut. Seceta s-a manifestat mai accentuat în judeţele din sud-estul ţării şi acolo fermierii au fost, din păcate, foarte afectaţi. Riscurile le diminuăm prin depozitarea producţiei în silobaguri - o metodă care ne aduce beneficii economice. De asemenea, am investit în utilaje agricole performante. Unul dintre acestea este o semănătoare pentru păioase Horsch, care poate efectua şi lucrarea de fertilizare. Am văzut diferenţe mari privind modul în care au plecat culturile de păioase în vegetaţie şi consider că a fost o investiţie bună. În fermă nu poţi aplica o tehnologie pe care ai văzut-o, spre exemplu, în Insula Mare a Brăilei sau în altă exploataţie. Tehnologia trebuie să o adaptezi tot timpul la condiţiile din ferma ta şi la momentul respectiv. Ultimii 4-5 ani au fost diferiţi şi nu poţi să-i compari. Pentru reducerea riscului, consider că o altă măsură importantă este asigurarea culturilor. Există posibilitatea recuperării a 50% din costul poliţei de asigurare, variantă la care am apelet şi eu. Aşa măcar avem speranţa că nu depindem de stat. Societăţile de asigurare ar trebui să se adapteze mai mult nevoilor fermierilor.”

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 10 Decembrie 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT