Dialog cu fermierii – 10 Decembrie 2020

Adrian Țone, SC Bangkok 84 Impex SRL, comuna Berceni, județul Ilfov

„Anul 2020 a fost foarte greu mai ales pentru agricultorii din sudul țării. În zona unde împreună cu fratele meu avem ferma lucrurile au stat mai bine, de exemplu la culturile de toamnă, în schimb la cele de primăvară, cu precădere la porumb, situația a fost foarte rea. Cultivăm atât porumb pentru consum, cât și pentru sămânță. Cel din urmă a fost în mare parte cultivat în sistem irigat și acolo am obținut rezultate bune, însă nu putem iriga mai mult de 200 ha, dintr-un total de 3.000 ha. La cultura de porumb producțiile au variat de la 1,5 t/ ha până la 12 t/ha. Cel mai mult și-a spus cuvântul lipsa apei din profunzimea solului. Afacerile din agricultură nu depind în totalitate de partea umană, cum sunt, de exemplu, cele din domeniul IT, ci sunt influențate în mare măsură de condițiile climatice. Atât timp cât nu se reface sistemul de irigații nici o societate de asigurări nu va acoperi seceta de primăvară. Porumbul este o cultură profitabilă, într-un an normal se pot obține producții de peste 8 t/ha, însă, în cazul nostru, dacă nu puteam iriga, nu aș fi semănat porumb deoarece toate cheltuielile se fac până la sfârșitul lunii mai, după care aștepți să vezi dacă plouă sau nu. În 2020, cheltuielile de producție la porumb au fost mai mari decât cele de la rapiță. La rapiță faci câteva investiții până în primăvară și, dacă nu a trecut cu bine peste iarnă, poți înființa pe suprafața respectivă o altă cultură. Așadar, ai mai multe șanse cu o cultură de rapiță sau grâu decât cu una de porumb – în cazul în care nu ai irigații. Ne este dificil să minimizăm riscul climatic pentru că în domeniul irigațiilor avem parte doar de promisiuni și până nu avem efectiv apa pe canal nici băncile comerciale nu ne susțin financiar. Cele mai mari investiții realizate în fermă sunt în utilaje performante, de circa 5 milioane de euro. Tehnica agricolă ne permite să efectuăm lucrările din fermă mai repede și la timp. De exemplu, în această toamnă am semănat 75% din suprafață pentru că am văzut că există suficientă apă în sol pentru răsărirea culturilor. A fost un efort fantastic. La ora actuală grâul și rapița arată foarte bine. La cultura de grâu suntem producători de sămânță de 15 ani. Anul trecut am mărit suprafața fermei, însă acum dorim să ne dezvoltăm pe verticală, să dăm plus valoare suprafețelor pe care le lucrăm prin obținerea de producții superioare, inclusiv prin înființarea de culturi legumicole. Pe viitor, dacă vom extinde sistemul de irigații, vrem să introducem în asolamentul culturilor soia și mazărea, care aduc și beneficii solului, fiind fixatoare de azot.“

Bogdan Furfurică, SC Danagri, localitatea Silistraru, județul Brăila

„A fost un an dezastruos. Cu seceta ne-am mai confruntat și în alți ani (2002, 2012), însă intensitatea cu care s-a manifestat anul acesta nu am resimțit-o niciodată în cei peste 20 de ani de când practic agricultura. Toate culturile au fost afectate. În primăvară ne-am confruntat și cu un îngheț târziu, care a distrus culturile păioase. Toate culturile fertilizate cu azot au degerat. Seceta extremă a fost însoțită și de alte condiții meteorologice. Chiar și la porumbul irigat, aflat pe circa 100 ha, rezultatele nu au fost așa cum ar fi trebuit să fie. Cultura a fost neuniformă, a crescut în «valuri». Fenomenele din acest an au dat peste cap tot ce am învățat sau experimentat. Sunt multe lucruri pe care îmi este foarte greu să le înțeleg. Impactul negativ al acestui an îl voi resimți și în funcție de ceea ce va urma. Teoretic, dacă aș face o medie a anilor precedenți și dacă ar urma doi ani agricoli normali, cred că am ajunge pe linia de plutire. Consider că Guvernul nu ne-a ajutat absolut deloc în situația în care am ajuns. Preferam să ne ajute cu amânarea plăților pentru credite. În fermă singura măsură pe care trebuie să o implementăm pentru a reduce riscul este să creștem suprafața irigată, în măsura în care ne permite infrastructura. Irigând poți controla un cumul cât mai mare de factori și, dacă faci și tehnologie, până la urma scoți ceva. Fără apă însă nu ai nimic.“

Cosmin Băcanu, Băcanu Cosmin & Andreea Company, loc. Furculești, Teleorman

„A fost un an agricol dificil din cauza secetei pedologice prelungite. Pentru a minimiza riscurile, noi acordăm o atenție deosebită geneticii și lucrărilor agrotehnice. În primăvară nu facem multe treceri, lucrăm superficial terenul pentru a împiedica evaporarea apei din sol. Investiții în sisteme de irigații nu putem face pentru că nu depind de noi, statul este răspunzător, iar ele au fost concepute prost încă de la început – în loc ca apa să vină în aval de la Dunăre, ea merge în amonte, cu costuri foarte mari. În ferma noastră, de 1.100 hectare, folosim hibrizi toleranți la secetă și arșiță de la compania Corteva Agriscience. Îi cultivăm de 12 ani și în tot acest timp au performat. Investițiile în tehnica agricolă trebuie să fie corelate cu suprafața pe care o lucrezi, astfel încât să nu fie subdimensionate sau supradimensionate. Totodată, amortizarea acestora trebuie să se facă în 5, maximum 6 ani, atât cât durează perioada de leasing. În fermă avem magazii cu o capacitate de stocare de 4.000 de tone; nu avem silozuri pentru că o astfel de investiție nu își avea rostul. Părerea mea este că managerul are un rol foarte important, el poate face ca afacerea să prospere sau să falimenteze. Fermierii care au făcut tehnologie și au obținut grâu pentru panificație pot să vândă la un preț bun într-un an de secetă. Săptămâna trecută (sfârșitul lunii noiembrie – n.r.) am vândut grâu cu 1 leu/ kg. Pentru a diminua riscurile, consider că este important să nu îți fixezi plata ratelor la recoltare, ci în lunile noiembrie-decembrie, când piața se mai stabilizează și prețurile au un nivel mai ridicat. La ora actuală un om de afaceri nu poate rezista fără bancă, sunt puține cazuri în care fermierii sunt capitalizați și în acest caz se ocupă cu agricultura de foarte mult timp. O altă preocupare este accesarea de fonduri europene și acest lucru ar trebui să-l facă din ce în ce mai mulți fermieri.“

Ionel Soare, SC Fermasun Progresul, comuna Orbeasca, județul Teleorman

„A fost un an dificil din toate punctele de vedere, dar pe fondul secetei prețurile de valorificare au cunoscut o creștere, fapt ce a condus la compensarea pierderilor de producție. În cadrul fermei lucrăm 900 ha, iar recoltele s-au situat la jumătate față de cele de anul trecut. Seceta s-a manifestat mai accentuat în județele din sud-estul țării și acolo fermierii au fost, din păcate, foarte afectați. Riscurile le diminuăm prin depozitarea producției în silobaguri – o metodă care ne aduce beneficii economice. De asemenea, am investit în utilaje agricole performante. Unul dintre acestea este o semănătoare pentru păioase Horsch, care poate efectua și lucrarea de fertilizare. Am văzut diferențe mari privind modul în care au plecat culturile de păioase în vegetație și consider că a fost o investiție bună. În fermă nu poți aplica o tehnologie pe care ai văzut-o, spre exemplu, în Insula Mare a Brăilei sau în altă exploatație. Tehnologia trebuie să o adaptezi tot timpul la condițiile din ferma ta și la momentul respectiv. Ultimii 4-5 ani au fost diferiți și nu poți să-i compari. Pentru reducerea riscului, consider că o altă măsură importantă este asigurarea culturilor. Există posibilitatea recuperării a 50% din costul poliței de asigurare, variantă la care am apelet și eu. Așa măcar avem speranța că nu depindem de stat. Societățile de asigurare ar trebui să se adapteze mai mult nevoilor fermierilor.”

Ana IONIȚĂ