Dialog cu fermierii - 15 APRILIE 2019

Dialog cu fermierii - 15 APRILIE 2019

-  În ce mod îşi pun amprenta schimbările climatice asupra activităţii agricole pe care o desfăşuraţi?

Preda Gheorghe, administrator SC Geo & Costi Agrostar SRL, localitatea Şindriliţa, judeţul Ilfov

„Schimbările climatice îşi pun foarte mult amprenta asupra activităţii pe care o desfăşurăm, iar aici aş aminti recentele fluctuaţii de temperatură. Pe timpul zilei am avut temperaturi de peste 20 de grade Celsius şi noaptea au fost chiar negative. O altă problemă este seceta. Nu avem apă în sol, iar aceasta nu mai este încă din vară. Ultima ploaie semnificativă a fost în aprilie 2018. Iată că a trecut un an! O toamnă atât de atipică nu am mai întâlnit, cu o secetă atât de excesivă. Am semănat culturile de toamnă fără probleme pe o suprafaţă de 1.100 ha, însă, aşa cum am menţionat, nu am avut apă în sol şi răsărirea a fost deficitară. De exemplu, din cele 450 ha cultivate cu rapiţă, am întors peste 200 ha. În cultură au mai rămas 253 ha, dar starea ei de vegetaţie nu este foarte bună, pentru că nu are un sistem radicular bine dezvoltat şi o ramificaţie bună. Referitor la cerealele păioase, nici acestea nu au o dezvoltare optimă, sistemul radicular este slab pentru că avea nevoie de apă încă din toamnă ca să se dezvolte corespunzător. Apa este factorul de bază în agricultură. Noi ne facem datoria, efectuăm tratamentele fitosanitare necesare, intervenim cu nutrienţi foliari, îngrăşăminte chimice solide la timp şi în cantităţi optime, dar dacă nu este apă pentru ca plantele să le asimileze le facem în van. Personal mă călăuzesc după faptul că tot ce depinde de factorul uman trebuie efectuat, iar acest lucru îl respect de peste 20 de ani, de când practic agricultura.  Inputurile le achiziţionez de la firma NaturEvo, cu care am de altfel nişte relaţii interumane şi profesionale excepţionale. Ioan Enoiu este un profesionist, iar tehnologul care răspunde de zona noastră ne vizitează des câmpurile, ne ştie practic toate blocurile fizice ale fermei şi ne oferă o serie de sugestii. În următoarea perioada voi vorbi cu reprezentanţii NaturEvo pentru găsirea unor soluţii pentru a ajuta culturile agricole să treacă mai uşor peste stresul de care acestea suferă. Culturile de primăvară sunt înfiinţate pe o suprafaţă de peste 600 ha, din care 220 ha sunt cultivate cu floarea-soarelui şi circa 400 ha cu porumb. În acest an, pentru prima dată, am înfiinţat 8 ha cu grâu de primăvară, de origine poloneză, de la firma ITC.  Schimbările climatice influenţează, de asemenea, şi epoca de semănat. De exemplu, anul trecut, la această dată, abia intram la semănat. Anul trecut, la cultura de grâu primul tratament îl efectuam în aprilie, iar acum noi suntem pregătiţi deja cu unul intermediar. Am constatat prezenţa dăunătorilor în câmp, în special a muştelor cerealelor şi, în urma consultării cu tehnologul de la NaturEvo, vom interveni cu un insecticid sistemic. În privinţa producţiilor pe care le vom realiza, încă nu mă pot pronunţa, deoarece plantele suferă, au nevoie de apă, de cel puţin 15-20 litri/mp zilele acestea (10 aprilie). La aceasta dată, talia lor este mică şi au o ramificare slabă.“

---

Mihai Ingea, administrator SC Ningea SRL, localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea

„Schimbările climatice îşi pun amprenta, în principal, asupra producţiilor obţinute. La ora actuală, dacă ar veni ploile, în câmp nu am mai avea probleme atât de mari. La rapiţă, de exemplu, căreia a început să-i crească tija florală şi se observă că este afectată de secetă, ne aşteptăm la producţii înjumătăţite faţă de cele obţinute anul trecut, care au fost cuprinse între 3.000 şi 3.500 kg/ha. De asemenea, şi alternanţa de temperatură afectează culturile agricole, însă nu putem interveni mai mult în tehnologie din cauza lipsei de precipitaţii şi a sistemelor de irigaţii. Condiţiile pedoclimatice nefavorabile din toamnă, precum lipsa umidităţii din sol, ne-au determinat să scădem semnificativ suprafaţa semănată cu rapiţă, de la 700 ha până la 110 ha. Când avem ploi, toţi suntem buni agricultori, însă în lipsa lor cu toţii avem de suferit, inclusiv băncile comerciale, pentru că nu îşi pot primi ratele la credite. La cultura de grâu, înfiinţată pe o suprafaţă de 1.000 ha, suntem un pic îngrijoraţi, pentru că acum se află în faza de alungire a paiului, în care are un necesar mai mare de apă şi observăm că ploile întârzie să cadă. Ne aflăm în nordul Dobrogei, cunoscută ca fiind una dintre cele mai secetoase regiuni ale ţării, iar puţina rezervă de apă din sol s-a evaporat din cauza vântului. Ce a ţinut de noi am efectuat. Am fertilizat, erbicidat şi tratat împotriva bolilor şi dăunătorilor. Anul acesta nu avem condiţii prielnice pentru a obţine 7-8 t/ha la grâu. Dacă vom reuşi să facem 4-5 t/ha am fi foarte mulţumiţi, având în vedere situaţia actuală. Am terminat de înfiinţat cultura de floarea-soarelui pe 370 ha, urmează să terminăm semănatul şi la porumb, pe 130 ha. Am avut condiţii climatice de răsărire şi la floarea-soarelui, şi la porumb, dar am avut şi alteranţe de temperatură, când noaptea au fost chiar şi sub 0 grade Celsius. Aceste temperaturi vor ţine cultura pe loc, probabil nu va răsări în 7-9 zile, ci în 15-16 zile. Schimbările climatice au impact şi asupra perioadei de semănat. De exemplu, anul acesta am semănat floarea-soarelui mult mai devreme decât anul trecut. Am avut temperaturi ridicate la începutul lunii martie şi după aceea au scăzut. Efectul temperaturilor scăzute sunt observate, cu precădere, în pomicultură. Gerurile târzii de primăvară sunt devastatoare pentru speciile pomicole. Anul agricol 2019 este unul dificil, cu probleme încă din toamnă, când am semănat în bolovani şi ţărână, iarna nu am avut zăpadă, iar acum precipitaţiile întârzie să vină.“

---

Mihai Păduraru, şef fermă Moldova Farming SRL, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău

„Schimbările climatice ne influenţează foarte mult activitatea. Anotimpurile nu mai vin în ordinea firească: avem iarnă în aprilie şi vară în decembrie. Plantele suferă din cauza acestor schimbări, iar noi trebuie să ne adaptăm din mers. La culturile de primăvară singura şansă este să le semeni cât mai devreme. Decalarea epocii de semănat nu este însă lipsită de riscuri. Semănăm atunci când condiţiile ne permit, dar pot surveni, aşa cum este în cazul de faţă, schimbări. Este riscant, mai ales la porumb, chiar dacă sunt producători care au hibrizi ce se pretează la semănatul timpuriu, dar dacă seminţele stau mult timp într-un sol umed, rece, există riscul să nu mai răsară nimic. Dimineaţa, temperatura în sol poate să fie de 7 grade Celsius, cu tendinţă de creştere, şi apoi pot veni temperaturi scăzute pe timpul nopţii. Cultura de rapiţă am întors-o în totalitate, 240 ha, pentru că nu a răsărit, iar în locul acesteia semănăm soia. Terenul se lucrează greu, există deficit de apă în sol şi facem cât mai puţine treceri, folosind semănători directe, cum sunt cele de la firma Horsch. Grâul nu arată bine, suferă din cauza lipsei de apă şi aşteptăm ploile. În zona noastră au căzut doar 3 l/mp. Cultura a răsărit în primăvară, iar acum se află în stadiul de trei frunze. Alternanţa de temperatură a ţinut grâul pe loc, iar de circa două săptămâni nu se observă nici o evoluţie în dezvoltarea sa. În următoarea perioadă vom interveni cu tratamente împotriva dăunătorilor. Cultura de grâu este înfiinţată pe o suprafaţă de 265 ha. Avem loturi demonstrative cu genetică Syngenta şi sunt curios cum se vor manifesta soiurile şi hibrizii de grâu în condiţiile pedoclimatice din acest an. Pentru a ajuta cerealele păioase să treacă peste stresul provocat de alternanţa de temperatură vom aplica un produs pe bază de aminoacizi - Aminosol - şi un fertilizant foliar. Suntem în plină campanie de însămânţare, înfiinţăm cultura de porumb pe 180 ha, din care 50 ha sunt deja semănate (la data de 9 aprilie), şi soia, pe 240 ha. Premisele pentru acest an agricol nu sunt îmbucurătoare. A început dificil, iar acum avem nevoie de ploi.“

---

Gabriel Nonea, inginer mecanic GDN Agrofarm, localitatea Liţa, judeţul Teleorman

„În primul rând, simţim lipsa ploilor, iar acest aspect se răsfrânge asupra tuturor culturilor agricole. În zona noastră încă nu a plouat (9 aprilie - n.r.), deşi s-au anunţat ploi în toată ţara. Am finalizat înfiinţarea culturilor de primăvară, porumb şi floarea-soarelui pe circa 300 ha, seminţele au încolţit, dar plăntuţele încă nu au răsărit din cauza lipsei apei din sol, aceasta şi din cauza faptului că în iarnă nu prea am avut zăpadă. Lipsa precipitaţiilor este cea mai mare problemă cu care se confruntă de altfel agricultorii. În ferma noastră, de exemplu, nu am înfiinţat niciodată cultura de rapiţă şi asta tot din cauza motivului enunţat mai sus: nu mai cad suficiente cantităţi de zăpadă şi de precipitaţii pentru ca în sol să existe o rezervă de apă suficientă astfel încât plantele să se dezvolte corespunzător. Nu am dorit să riscăm cu această cultură, cu toate că este profitabilă. În privinţa culturilor de toamnă înfiinţate în acest an agricol, avem grâu (120 ha) şi orz (100 ha) care au, la ora actuală, o dezvoltare slabă, comparativ cu perioada anterioară din 2018, având în vedere că au răsărit foarte târziu, la jumătatea lunii februarie. Noi am aplicat îngrăşăminte chimice atât solide, cât şi foliare, dar care momentan nu sunt valorificate pentru că plantele nu au apă. În câmp, soiurile străine de grâu sunt înfrăţite, iar cele româneşti urmează să înfrăţească. Pe circa 50% din suprafaţa cultivată în toamnă plantele sunt înfrăţite. Seminţele au fost tratate cu insectofungicidul Yunta Quattro, pentru ca plăntuţele să fie protejate de atacul bolilor şi dăunătorilor. Schimbările climatice îşi pun din ce în ce mai accentuat amprenta pe activitatea noastră, iar producţiile ne scad de la un an la altul. Anul trecut, în luna martie aveam zăpadă. Anul acesta, având în vedere condiţiile climatice, am semănat culturile de primăvară mai devreme. La 1 februarie trebuie să ai pregătite semănătorile pentru a interveni imediat ce condiţiile îţi permit, pentru că nu îţi mai poţi face un plan dinainte. Anul agricol a început dificil, cu probleme încă din toamnă şi observăm că, pe fondul lipsei de apă, acestea se accentuează. Ne aşteptăm la producţii diminuate la cerealele de toamnă.“

Ana IONIŢĂ

---